Șaptesprezece noi cardinali au fost numiți sâmbătă de papa Francisc, în cadrul demersurilor sale de creare a unui colegiu de cardinali similar imaginii sale, mai puțin european, însă angajat în eforturile de pace sau în cele de justiție socială la nivel mondial, relatează AFP.

Fiecare nou cardinal al Bisericii Catolice a îngenuncheat ritualic sâmbătă în bazilica Sfântu Petru în fața suveranului pontif pentru primirea beretei sale precum și a inelului de cardinal. Doar episcopul din Lesotho, în vârstă de 87 de ani, nu a fost prezent la ceremonie din cauza unor probleme de sănătate.

''Provenim din țări îndepărtate, avem obiceiuri, culori ale pielii, limbi și condiții sociale diferite; gândim diferit și celebrăm credința în ritualuri diferite. Însă, nimic din acestea nu ne face să fim inamici'', a subliniat suveranul pontif în mesajul adresat cu prilejul desemnării noilor cardinali.

Noul consistoriu este compus din 228 de membri care îl pot asista pe suveranul pontif în activitatea sa. Însă numai 121 dintre aceștia au cel puțin 80 de ani și pot face parte din celebrul conclav care alege noul papă.

Papa Francisc (79 de ani), care a desemnat pentru a treia oară la rând cardinali de la alegerea sa în 2013, a numit deja personal mai bine de o treime din cardinalii electori. Suveranul pontif a explicat că acest lucru reflectă universalitatea bisericii în opoziție cu tradiția concentrată asupra Europei.

Din cei numiți sâmbătă, 13 au devenit cardinali electori: trei europeni, trei americani, un mexican, doi sud-americani, doi africani, un asiatic și un prelat din Oceania. Patru cardinali cu vârste de peste 80 de ani au un statut mai mult onorific.

Toți sunt arhiepiscopi sau episcopi, cu excepția preotului albanez, Ernest Simoni, 88 de ani, persecutat în timpul dictaturii comuniste a lui Enver Hodja. Condamnat la moarte, părintele Simoni a efectuat 18 ani de muncă forțată, detenție și muncă în mine.

O alegere originală, este cea a nunțiului apostolic din Siria, monseniorul Mario Zenari, care nu a abandonat postul pe care îl ocupă de opt ani la Damasc, chiar dacă această țară este măcinată de război.

Implicat într-o platformă interreligioasă pentru pace în țara sa, arhiepiscopul de Bangui, monseniorul Dieudonne Nzapalainga, a devenit primul cardinal din istoria Republicii Centrafricane. În vârstă de 49 de ani este în mod clar cel mai tânăr.

Suveranul pontif argentinian foarte conectat la zonele periferice a desemnat cardinali din Lesotho, Papua Noua Guinee, Insula Maurițius, Bangladesh și Malaezia, țări care se pot lăuda de asemenea cu noul lor cardinal.

Printre noii cardinali desemnați se numără americanul Kevin Farrell din Dallas, care fusese numit în august șef al departamentului pentru laici, familie și viață al Vaticanului. Ceilalți doi americani desemnați sunt arhiepiscopii Blase Cupich de Chicago și Joseph Tobin de Indianapolis, care au fost catalogați de presa de specialitate drept prelați foarte progresiști, susținând drepturile femeilor în cadrul Bisericii Catolice sau ale imigranților.

Monseniorul Jozef De Kesel, arhiepiscop de Malines-Bruxelles, a ridicat deja chestiunea menținerii caracterului obligatoriu al celibatului pentru preoți.

Din noul conclav fac parte 45% electori ce provin din Europa, 14% din America de Nord, 12% din Africa, 12% din Asia, 11% din America de Sud, 3% din America Centrală și 3% din Oceania.

Duminică, papa Francisc și toți cardinalii vor celebra sfânta liturghie în bazilica Sfântu Petru care încheie Jubileul Milostivirii. Suveranul Pontif va închide Ușa Sfântă pe care a deschis-o la debutul manifestărilor la data de 8 decembrie 2015. Jubileele catolice au fost celebrate începând cu anul 1300. Deși inițial au avut loc la fiecare 100 de ani, ulterior intervalul a fost redus la 25 de ani. În plus, suveranul pontif are posibilitatea de a declara jubilee extraordinare, precum cel al Milostivirii care se încheie duminică, conform DPA.