Suveranul Pontif le-a cerut duminică tuturor liderilor religioși, politici, intelectuali musulmani să condamne clar și fără ambiguitate terorismul islamist. În cursul unei conferințe de presă organizate în avionul cu care se întorcea de la Istanbul la Roma, întrebat despre terorismul grupurilor jihadiste și islamofobia pe care o generează, Papa Francisc a declarat că a solicitat această condamnare fără echivoc cu prilejul întrevederii avute vineri cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan. „I-am spus că ar fi frumos ca toți liderii musulmani din lume, politici, religioși și universitari, să se pronunțe clar și să condamne această violență care dăunează Islamului. Ar ajuta majoritatea musulmanilor, dacă ar veni din gura acestor lideri politici, religioși, universitari. Toți avem nevoie de o condamnare globală a acestui fenomen”, a subliniat Sfântul Părinte. „Este adevărat că în fața acestor acte, a continuat Papa Francisc, comise nu doar în zona Irak, Siria, dar și în Africa, există o reacție de aversiune: acesta este Islamul! și devii furios. Iar atâția musulmani sunt ofensați și spun: noi nu suntem acei indivizi, Coranul este o carte profetică a păcii”, a mai continuat Suveranul Pontif.

Sfântul Părinte i-a condamnat pe cei care spun că toți musulmanii sunt teroriști. „La fel cum nu putem spune că toți creștinii sunt fundamentaliști”, este poziția Papei, care a denunțat și cristianofobia. „Islamiștii îi vânează pe creștinii din Orientul Mijlociu, ei trebuie să plece, să piardă totul sau să plătească un impozit”, a afirmat înaltul prelat. În unele țări, adeseori autoritățile îi vânează pe creștini cu mănuși albe, fără să recurgă la violență, însă prin lovituri ale birocrației. „Ca și cum ar dori să nu mai rămână niciun creștin în aceste țări”, a afirmat Suveranul Pontif, fără să precizeze la ce țară se referă. Papa Francisc a citat un ambasador musulman care i-a spus că „dialogul interreligios a ajuns la capăt”. „Trebuie să facem un salt de calitate”, a mai afirmat Papa Francisc, pledând, dincolo de dialogul între intelectuali, pentru un dialog între persoane religioase de diferite apartenențe în legătură cu experiența lor religioasă.

În cursul conferinței de presă organizate în avionul cu care se întorcea din Turcia la Roma, Papa Francisc a recunoscut că a renunțat să mai efectueze o vizită la Moscova din cauza conflictului din Ucraina. Întrebat în legătură cu relațiile dintre Patriarhia Moscovei și Sfântul Scaun, Papa a afirmat că patriarhul Chiril s-a arătat în principiu de acord cu vizita. „I-am făcut cunoscută dorința de a ne întâlni, a povestit Suveranul Pontif. I-am spus: mă chemi și eu vin. Avea și el aceeași dorință. Însă în ultimele luni, cu problema războiului din Ucraina, săracul nefericit a avut atâtea probleme, încât călătoria și întâlnirea cu papa au trecut pe planul secund”, a afirmat Papa, care s-a referit critic la „uniatism”, care încurajează diferitele biserici din Răsărit să își abandoneze autonomia și să se unească cu Roma, urmând exemplul Bisericii greco-catolice ucrainene unite rămasă sub ascultarea Vaticanului în pofida persecuțiilor „Bisericile răsăritene au dreptul să existe. Dar uniatismul este un cuvânt dintr-o altă epocă. Trebuie să găsim o altă cale”, a spus Sfântul Părinte.

„Uniații” se opun în Ucraina bisericilor ortodoxe care își păstrează autonomia în raport cu Roma. Papa s-a mai referit la conflictele dintre teologii ortodocși și cei catolici cu privire la subiectele în dispută, cum este fixarea datei Paștilor. „Cu grupurile conservatoare trebuie să discuți, să fii respectuos. Trebuie răbdare, blândețe și dialog”, a subliniat Suveranul Pontif. Acesta a fost întrebat și în legătură cu dificultățile evidente dintre Patriarhia Moscovei și Vatican. Apropierea dintre Papa Francisc și Patriarhul ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu nu este pe placul Patriarhiei Moscovei care revendică cel mai mare număr de credincioși ortodocși, 130 de milioane din totalul de 300 de milioane.