Suveranul Pontif şi-a continuat, ieri, pelerinajul în locurile sfinte cu o vizită în Israel. După apelurile repetate la continuarea negocierilor israeliano-palestiniene, a venit momentul ca Papa Francisc să denunţe ”tragedia incomensurabilă a Holocaustului şi nenorocirea pe care a reprezentat-o pentru umanitate”. Înaltul prelat a efectuat, ieri, o vizită la Memorialul Yad Vashem, înfiinţat în memoria celor şase milioane de evrei exterminaţi în lagărele naziste.

MESAJ ÎN TIMP ”Adam, unde eşti tu? Nu te mai recunosc?”, a întrebat retoric Papa într-o lungă meditaţie, imaginând, cu o profundă emoţie, ceea ce putea gândi Dumnezeu despre om în cursul acelor ani negri. ”Nu, această nenorocire nu poate fi doar opera ta, doar opera mâinilor tale, doar a inimii tale... Cine te-a corupt? Cine te-a desfigurat? Cine ţi-a inoculat ideea de a fi acaparat de bine şi de rău? Cine te-a convins că tu eşti Dumnezeu? Nu numai că ai torturat şi ţi-ai ucis fraţii, ci i-ai şi oferit ca sacrificiu ţie însuţi, deoarece te-ai erijat în Dumnezeu!”, a continuat Papa. ”Dumnezeu ştia riscul libertăţii, ştia că s-ar putea ca Fiul să se piardă... Dar, probabil, nici chiar Tatăl nu-şi putea imagina o astfel de cădere, un astfel de abis”, a afirmat Papa în Sala Amintirii, în prezenţa preşedintelui Shimon Peres, a premierului Benjamin Netanyahu şi a rabinilor memorialului. Papa Francisc s-a folosit de cuvintele unei românce de 22 de ani care a murit în lagărele naziste, scrise de Ida Goldish într-o scrisoare pe care a apucat să o expedieze înainte de a fi deportată. Papa Francisc a aprins flacăra memorialului, a depus o coroană de flori şi a salutat supravieţuitori ai Holocaustului.

ACCES LIBER LA LOCURILE SFINTE De la sosirea sa în Israel, duminică după-amiază, Papa Francisc a denunţat puternic Holocaustul şi antisemitismul şi a lansat un apel în favoarea unei educaţii care să treacă peste prejudecăţi şi să promoveze dialogul. Aceste declaraţii au fost foarte bine primite în Israel, unde amintirea anti-iudaismului Bisericii Romano-Catolice, care îi evoca înainte de Conciliul Vatican II (1962-1965) pe ”evreii făţarnici”, rămâne o problemă foarte sensibilă. Papa Francisc s-a folosit de declaraţia conciliară ”Nostra Aetate”, care exprimă respectul profund al catolicilor pentru evrei. Papa Ioan Paul al II-lea vorbea despre evrei ca despre ”fraţi mai mari”, iar Papa Benedict al XVI-lea - ca despre ”părinţi întru credinţă”.

Papa Francisc s-a recules, ieri, la Zidul Plângerii din Oraşul Vechi al Ierusalimului, unde a lăsat un mesaj în spaţiile goale dintre pietrele celui mai sfânt loc al Iudaismului. Suveranul Pontif, care s-a apropiat singur de Zidul Plângerii, a ţinut o mână pe zid, păstrând tăcerea timp de mai multe minute, după care a citit mesajul, pe care l-a pus într-un plic ce a fost lăsat apoi să alunece printre două pietre, cum fac în mod tradiţional evreii. Papa a făcut apel către musulmani, creştini şi evrei să lucreze împreună pentru dreptate şi pace, ieri, pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim. Exprimându-se în faţa Marelui Muftiu al Ierusalimului, şeicul Mohammed Hussein, la Moscheea al-Aqsa, Suveranul Pontif, care era însoţit de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I de Constantinopol, a reamintit că cele trei religii monoteiste se revendică toate de la Avraam. Esplanada Moscheilor, pe care musulmanii o numesc Sanctuarul Nobil şi evreii - Muntele Templului, este un loc sfânt atât pentru Islam, cât şi pentru Iudaism.

Nu în ultimul rând, Papa Francisc a cerut acces liber pentru toţi credincioşii evrei, musulmani şi creştini la locurile sfinte de la Ierusalim, într-o întâlnire cu preşedintele israelian, Shimon Peres. Cu ocazia acestei vizite, Shimon Peres a acceptat în mod oficial invitaţia pe care Papa Francesc i-a adresat-o duminică, de a participa la o rugăciune comună pentru pace, împreună cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, la Vatican.

În timpul vizitei sale la Preşedinţia israeliană, Papa a îndemnat la încetarea violenţei şi manifestărilor de intoleranţă faţă de persoane sau locuri de cult din Ierusalim, în urma unui val recent de vandalism, în spatele căruia se află naţionalişti evrei, asupra unor lăcaşe creştine şi musulmane. ”Locurile Sfinte nu sunt muzee sau monumente pentru turişti, ci locuri în care comunităţi de credincioşi îşi trăiesc credinţa, cultura, iniţiativele caritative. Ele trebuie respectate în sacralitatea lor, protejându-se astfel nu doar moştenirea trecutului, ci şi persoanele care le frecventează în prezent şi le vor frecventa în viitor”, a pledat Papa. ”Fie ca valoarea religioasă şi culturală universală a Ierusalimului să strălucească deplin, ca o comoară pentru întreaga umanitate! Cât de frumos este atunci când pelerini şi locuitori pot să aibă un acces liber la Locurile Sfinte şi să participe la celebrări!”, i-a mai spus şeful statului israelian.

Ierusalimul reprezintă un oraş sfânt pentru aproximativ trei miliarde de creştini, dar şi pentru evrei şi musulmani. Însă accesul le este restricţionat în special palestinienilor din Cisiordania, despărţiţi de Ierusalim printr-un zid înalt de beton. Reiterând condamnarea antisemitismului sub toate formele posibile, Papa Francisc a criticat dur vandalismul şi manifestările de intoleranţă faţă de persoane sau locuri de cult evreieşti, creştine şi musulmane. Shimon Peres şi Papa Francis, care întreţin relaţii foarte călduroase, au avut o lungă întrevedere privată şi au plantat împreună un măslin, simbolul păcii, în grădina Preşedinţiei israeliene.