Ca şef al celor care dau din coadă, Păpuşă de la Primărie veghează ca viaţa de noapte a patrupedelor flocoase din urbea noastră să îndeplinească toate condiţiile impuse, de la Monica Macovei încoace, de Consiliul Europei. Pe timp de criză, lătratul la lună trebuie protejat corespunzător. Se pune un accent deosebit pe înmulţirea cîinilor cu covrigi în coadă. Din acest motiv, monitorizează nunţile cîineşti la sînge, pentru că, după cum se ştie, doar unul singur depune efort. Restul, conform uzanţelor, se uită. În felul acesta, se acoperă deficitul de simigerii pe cap de locuitor. Proiectul său de dezvoltare urbanistică se bazează pe capacitatea cîinelui cu covrigi în coadă de a funcţiona în baza unui program de simigerie. Cu sare, susan şi celelalte ingrediente. Păpuşă de la Primărie vrea să reproducă, şi la noi, integral ecoul cîinilor care se aud, indiferent în ce parte a ţării te afli, în Olteniţa. Cînd îl strînge, pe post de papion european, cravata la gît, Păpuşă de la Primărie face dovada vastelor sale cunoştinţe de limba japoneză, învăţată, desigur, fără profesor. Este ferm şi limpede în exprimare şi conjugă toate verbele japoneze la un loc. Alfabetul l-a învăţat cu prilejul primei sale descinderi, ca funcţionar al Primăriei, într-o piaţă a oraşului. În acel moment decisiv pentru inspectarea mercurialului pentru produse agricole, un ţigan l-a apucat de cravată şi l-a transformat în elice pe motiv că îşi bagă nasul unde nu-i fierbe oala. Cum orice smucitură de cravată înseamnă un pas înainte, nu numai şutul în fund, a fost promovat în funcţie. Şefii săi au apreciat demnitatea de care a dat dovadă după ce şi-a revenit din ameţeală, fiind un argument în plus că nu are rău de înălţime, pentru că Păpuşă a fost ridicat pînă la nivelul de sus al tarabei. De atunci, ori de cîte ori îşi pune cravata la gît, Păpuşă de la Primărie face ca motorul unui avion care dă rateuri. E ca un samurai defect. Cînd ia lecţii de limba japoneză, pentru perfecţionarea dicţiei, tuşeşte în ciorbă. Ca să adune toate legumele, face scufundări în farfurie şi respiră cu ajutorul unui băţ subţire. Ca şef al celor care dau din coadă, studiază fotosinteza frunzelor selectate pentru a fi tăiate la cîini. El este autorul planului regional de trecere a patrupedelor flocoase la o alimentaţie vegetarină şi raţională. Alimentaţia cu pricina se bazează pe calităţile nutritive ale boscheţilor. De asemenea, se pune un accent deosebit pe castane. Uşor de procurat deoarece încasează destule în fiecare zi. Pentru el, castanele livrate de şefi sînt ca o taxă. I-am putea spune taxa pe castană. Păpuşă de la Primărie este din satul Patru fraţi, el fiind al cincilea vitreg. Băiat de protocol, a dispus ca maidanezii să fie coloraţi în roz-bombon. Procedînd astfel, a dat o nouă perspectivă oraşului nostru. De foarte multe ori, din cauza funcţiei, confundă nodul de la cravată cu nodul din gît. În ultima vreme, s-a dedicat vizitelor de lucru printre hingheri, care reprezintă forma canină a electoratului. Păpuşă de la Primărie i-a învăţat cum să se gudure pentru afirmarea lor plenară. E maestru în dresură. Adică, vreau să zic, în dresu(ra) busuiocului.