China va marca, astăzi, împlinirea a 60 de ani de la fondarea regimului comunist şi noul său statut de putere mondială, prin ceremonii ample, însoţite însă de măsuri de securitate fără precedent. Partidul Comunist, care conduce ţara din 1949, va folosi aniversarea pentru a prezenta realizările uriaşei ţări şi a oferi asigurări asupra coeziunii acesteia, într-un moment în care tensiunile sociale şi etnice se intensifică. Festivităţile vor pune în lumină calea parcursă de China, înapoiată şi izolată în 1949, cînd Mao Zedong a proclamat, la 1 octombrie, Republica Populară Chineză, dar devenită o mare putere economică, diplomatică şi militară la 30 de ani după ce Deng Xiaoping a deschis ţara către capitalism.

De mai mult de un an, Armata Populară de Eliberare, cea mai mare forţă armată din lume, pregăteşte prima sa defilare din ultimii zece ani, un eveniment care se va desfăşura în Piaţa Tiananmen, în faţa portretului lui Mao şi va fi urmărită de toate celelelate armate ale lumii. Generalul Gao Jinaguo a afirmat că ”armata îşi menţine glorioasa sa tradiţie de sobrietate”, dar parada - care va fi survolată de 150 de avioane de luptă - va permite trupelor chineze să facă o demonstraţie de forţă. ”În cadrul manifestării militare vor fi prezentate 52 de tipuri de echipamente militare 100% chineze, dintre care aproape 90% vor fi expuse pentru prima dată, precum şi cinci noi tipuri de rachete, inclusiv rachete balistice intercontinentale”. Şi populaţia se pregăteşte, de mai multe luni, pentru aniversare, însoţită de importante probleme logistice, cu 200.000 de participanţi şi peste 8.000 de vehicule pe arterele din centrul oraşului. Aproximativ 100.000 de studenţi, elevi şi muncitori au fost mobilizaţi pentru defilare, care presupune dansuri, cîntece sau care alegorice colorate. În jurul pieţei Tiananmen, unde se vor afla liderii regimului, au fost ridicate 56 de coloane în culorile roşu şi auriu ale drapelului naţional, simbolizînd minorităţile etnice din China, afectată, în 2008, de revoltele din Tibet, iar în iulie 2009, de incidentele interetnice din Xinjiang. ”Minorităţile sînt considerate astăzi drept o problemă arzătoare, de către Partid”, afirmă Jean-Philippe Beja, de la Centrul francez de Studii pentru China Contemporană (CEFC), cu sediul la Hong Kong.

Pentru locuitorii din Beijing, pregătirile înseamnă perturbări serioase, măsurile de securitate luate de regim determinînd o desfăşurare de forţe de poliţie mai importantă decît cea de la Olimpiada din august 2008. În timpul repetiţiilor, centrul oraşului cu 17 milioane de locuitori a fost practic paralizat, riveranii nu au putut ajunge acasă, au fost somaţi să nu iasă pe balcoane, percheziţionaţi la metrou, iar hotelurile şi şcolile au fost închise. Atît folosirea zmeielor, cît şi vînzarea de cuţite au fost interzise. Nici ploaia sau grindina nu sînt dorite la eveniment - cerul va trebui să fie albastru clar în data de 1 octombrie, norii fiind îndepărtaţi cu ajutorul unor tehnici chimice. Majoritatea locuitorilor din Beijing vor urmări însă la televizor festivităţile. De altfel, televiziunile sînt inundate de cîteva săptămîni cu mesaje de propagandă, în timp ce marile staruri de cinema au fost mobilizate pentru o superproducţie dedicată evenimentului. Nici presa, nici universităţile nu pot aduce în discuţie evenimentele din cei 60 de ani trecuţi de la proclamarea republicii şi nici perioada în care China a fost condusă de Mao, marcată de zeci de milioane de morţi, nici represiunea îndreptată împotriva disidenţilor.