Trăim mereu în viitor, crezând că totul se va aranja de la sine, dacă se poate fără prea mult efort personal, dar, în situaţia politică şi economică actuală, anul care urmează chiar se va dovedi crucial. Ziua Europei, care a celebrat împlinirea a 62 de ani de la Declaraţia Schuman, a fost marcată sub semnul îndoielilor cu privire la stabilitatea economică, după recentele scrutinuri din Grecia şi Franţa. Câştigătorii celor două ţări sunt foarte rezervaţi cu privire la aplicarea proaspătului Pact european pentru stabilitate ce presupune reguli stricte pentru gestionarea deficitului public al statelor membre UE şi Zonei Euro. Deşi atrage aplicarea de reforme structurale drastice, Pactul garantează îndepărtarea spectrului falimentului pentru economiile europene greu încercate de datorii, chiar şi Grecia fiind menţinută în stare de plată cu ajutorul finanţelor UE.

PRIMUL TERMEN Grecia, care continuă să încerce să formeze un Guvern după ce electoratul a respins măsurile de austeritate, este îngrijorată cu privire la intenţia UE de a-i plăti următoarea tranşă prevăzută în cadrul împrumuturilor menite să o salveze de la default. De ce s-ar mai da bani, dacă Grecia ar urma să se abată de la angajamentele sale referitoare la măsuri de austeritate, aşa cum au sugerat în ansamblu unii lideri politici eleni. Comisia Europeană (CE) a oferit asigurări Atenei că plăteşte astăzi suma prevăzută, de 5,2 miliarde de euro, din care cea mai mare parte urmează să acopere arierate ale statului. Niciun oficial elen nu oferă, în mod public, informaţii despre rezervele financiare ale ţării, lăsând presa să avanseze diverse date, ca sfârşitul lui iunie sau sfârşitul lui august, după care ţara ar fi ameninţată de faliment. Preşedintele CE Jose Manuel Barroso a avertizat Grecia că nu are altă opţiune în afară de a se plia pe măsuri de austeritate. Toate ţările care au semnat pactul bugetar trebuie să respecte acest acord, a declarat ieri şi cancelarul Angela Merkel, într-o conferinţă de presă la Berlin, părând să se adreseze Franţei şi Greciei. Şi mesajul reprezentantului Germaniei în Consiliul director al Băncii Centrale Europene, Jorg Asmussen, este foarte clar: Grecia trebuie să înţeleagă că nu există alternativă la programul de austeritate, dacă vrea să rămână în Zona Euro.

CÂŞTIG PENTRU UNII Primul termen al Greciei este pe 15 mai, când va trebui să ramburseze suma de 450 de milioane de euro, în contul unor obligaţiuni pe care deţinătorii au refuzat să le şteargă în cadrul vastei operaţiuni de restructurare a datoriei sale. Ţara este ameninţată de o paralizie politică, fiind în incapacitate de a forma Guvernul după alegerile în urma cărora susţinătorii continuării planului UE-FMI nu au obţinut majoritatea, ci doar 149 de mandate din 300, iar opozanţii austerităţii, extrema dreaptă şi extrema stângă, sunt profund divizaţi. Noi alegeri ar putea avea loc în iunie.

Economia elenă se află într-o situaţie atât de gravă încât din ce în ce mai multe companii se mută în Bulgaria, unde salariile şi taxele sunt mult mai mici. Bulgaria poate profita de importul de capital şi de crearea de noi locuri de muncă. De frica precedentului Grecia, Portugalia duce măsurile de austeritate la un nou nivel, eliminând patru dintre sărbătorile oficiale pentru a reduce cheltuielile. Portugalia a redus deja salariile bugetarilor şi a crescut taxele pentru a reduce deficitul şi a contracara efectele crizei. Ţara a obţinut anul trecut un pachet de salvare de 78 de miliarde de euro de la UE, BCE şi FMI şi speră că suspendarea sărbătorilor publice va îmbunătăţi competitivitatea şi va duce la o intensificare a activităţii economice. Guvernul danez, de centru-stânga, a ales să prezinte însă un plan ce nu ţine cont de austeritatea îmbrăţişată de Bruxelles şi care prevede creşterea cheltuielilor publice pentru a favoriza crearea de noi locuri de muncă. Doar Germania continuă să sfideze criza. Exporturile şi importurile sale au urcat în martie la niveluri record, susţinând creşterea celei mai mari economii a Europei, chiar şi în contextul problemelor majorităţii statelor din Zona Euro. Livrările externe au urcat cu 0,9% în martie, la 91,8 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Biroul Federal de Statistică. Importurile au avansat cu 1,2%, la 78,1 miliarde de euro. Atât exporturile, cât şi importurile au crescut pentru a treia lună consecutiv.