Aderarea României la UE a atras, după sine, și o serie de condiţii în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. Mai exact, mai-marii UE ne-au impus să desființăm vechile depozite de gunoi, un important factor de poluare a mediului. Din păcate, închiderea gropilor de deșeuri nu a fost o treabă simplă, pentru că această operațiune implică foarte mulți bani, fonduri de care cele mai multe administrații locale nu dispun. La nivelul județului Constanța, toate cele 70 de unități administrative au fost nevoite să se supună regulilor și să depoziteze deșeurile în gropi ecologice, cu respectarea standardelor europene. Așa se face că, până în 2009, primăriile de comună au avut termen să închidă gropile pe care le aveau și mare parte din ele l-au respectat. Unele l-au depășit, însă, în cele din urmă, au scăpat de corvoada deșeurilor aruncate la marginea localității. Au rămas însă gropile mari, din Medgidia, Hârșova, Cernavodă, Techirghiol și Murfatlar, în sprijinul cărora Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a realizat, în 2008, un plan pentru închidere. Prin acest proiect finanțat de UE, CJC a dorit să elimine toate zonele poluate de la marginea localităților. Lucrările sunt realizate de două firme, Polaris și Iridex, care și-au dat mâna pentru închiderea celor cinci gropi mari de gunoi. Am întrebat responsabilul de proiect ce se va întâmpla cu depozitele și care sunt pașii urmați în desființarea lor. „Închiderea gropilor se face pentru protejarea mediului de gazul emanat de deșeuri și de levigat (zeama care este lăsată de gunoaie), care se infiltra în pânza freatică. Prin niște puțuri, gazul va fi captat și ars în mod controlat. Și levigatul este captat într-un bazin vidanjabil și transportat apoi la o groapă de gunoi autorizată. După ce deșeurile sunt compactate și sistematizate, se acoperă cu un strat biotextil pentru a nu pătrunde ploaia. Peste el se adaugă o jumătate de metru de pământ pe care se pune gazon“, a explicat Radu Mosor, managerul de proiect. El a adăugat că depozitele vor fi îngrădite, păzite și monitorizate timp de 10 ani. Proiectul este finanţat din fonduri europene şi are o valoare totală de peste opt milioane de lei.

PARCURI În fiecare localitate lucrările sunt în diferite stadii. La Murfatlar depozitul a fost închis și izolat, urmând ca, în scurtă vreme, să fie construită stația de biogaz pentru arderea gazului provocat de deșeuri. ”Depozitul ocupă o suprafaţă de aproape două hectare, cu un volum foarte mare de gunoaie și, din fericire, vom scăpa în curând de acest focar de infecție”, a spus primarul Valentin Saghiu. În viziunea primarului Murfatlarului, închiderea gropii de gunoi are o parte pozitivă și una negativă. Partea bună este că, după finalizarea lucrărilor, groapa de gunoi va fi transformată într-o zonă verde, iar mirosurile urâte vor dispărea. Pe de altă parte, spune primarul, administrația locală este nevoită să suporte cheltuieli destul de mari pentru depozitarea deșeurilor într-un spațiu ecologic, însă acestea sunt justificate într-un oraș care dorește să atragă turiști, având în vedere că Murfatlarul are multe atuuri. ”De aproape doi ani, transportăm gunoaiele la depozitul ecologic de la Costinești. Se cheltuie bani mulți, dar unde e lege nu-i tocmeală. În plus, trebuie să privim partea bună a lucrurilor, aceea că vom avea un mediu mai curat”, a conchis primarul. În Techirghiol și Hârșova lucrările sunt mult mai avansate, fiind realizate deja 75%. „În cele două locații mai trebuie împrejmuită zona și pus gazonul“, a spus Mosor. Medgidia și Cernavodă sunt la polul opus. Doar 20% din lucrări au fost realizate, însă, managerul de proiect dă asigurări că ele vor fi terminate până la finele lui septembrie. Întrebați în ce și-au propus să transforme fostele gropi de gunoi, primarii au spus că, în primă fază, în acele zone vor fi amenajate parcuri. În ceea ce privește municipiul Constanța, nu există o groapă de gunoi neconformă, deșeurile fiind transportate de mulți ani la groapa ecologică de la Ovidiu.