Părinţii care îşi neglijează copiii ar trebui să fie decăzuţi din drepturi mai repede, iar minorii ar trebui să fie declaraţi adoptabili imediat după consilierea mamei, dacă aceasta susţine că nu poate creşte copilul. Secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), Ileana Savu, a declarat că în lege nu pot fi prevăzute nişte termene pentru decăderea din drepturile părinteşti sau pentru declararea copilului adoptabil, pentru că acestea diferă foarte mult de la caz la caz. Ileana Savu consideră că ar trebui stabilite nişte reguli astfel încît termenele să poată fi reduse, precizînd că, în prezent, procedura prin care un copil poate fi declarat adoptabil este foarte greoaie şi prelungeşte mult procesul de adopţie. „Dacă nu găsim mama, copilul nu devine adoptabil niciodată. E foarte greu să decazi din drepturi o mamă care îşi părăseşte copilul. Ar trebui să fim mai drastici şi părinţii să fie decăzuţi mai repede din drepturi dacă nu s-au interesat niciodată de copil”, a declarat Ileana Savu. Ea a mai precizat că mamele care sînt consiliate pentru a nu-şi părăsi copiii ar trebui determinate, după finalizarea consilierii, să decidă dacă îşi asumă sau nu creşterea copilului „în termeni rezonabili”.
Prevederi drastice pentru părinţii care îşi trimit copiii la cerşit
Secretarul de stat consideră că şi în cazul părinţilor care îşi trimit copiii la cerşit ar trebui introduse prevederi mai drastice prin care aceştia să poată fi decăzuţi din drepturi mai repede. „Trebuie modificată legea astfel încît, în momentul în care există dovezi că părinţii îşi abuzează copilul, acesta să fie luat în plasament o perioadă. Dacă aceştia îşi schimbă atitudinea, copilul poate fi dat înapoi familiei, dacă nu, părinţii trebuie decăzuţi din drepturi. Nu ştiu ca pînă acum să fie cazuri de părinţi decăzuţi din drepturi pentru că şi-au dus copiii la cerşit”, a declarat Savu. Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) a anunţat că a început să lucreze la modificarea Legii 273 privind regimul juridic al adopţiei. Secretarul de stat de la ORA, Bogdan Panait, a precizat că noua lege a adopţiilor va păstra etapele existente, dar va clarifica anumite aspecte şi va găsi soluţii pentru a micşora perioada în care un copil este declarat adoptabil. Panait a precizat că urmăreşte ca noua lege să fie gîndită astfel încît să nu mai dea posibilitatea unor personae influente să adopte copii, deşi nu au parcurs toate etapele prevăzute de lege. „Nici banul, nici funcţia nu-ţi dau garanţia morală că eşti pregătit pentru adopţie. Vom crea un corp de control, prin redistribuirea de personal, care să constate neregulile şi vrem să introducem un capitol de sancţiuni în Legea 273 care să se aplice atunci cînd se încalcă proceduri. Va fi vorba de nişte sancţiuni foarte dure”, a spus şeful ORA. De asemenea, modificările care vor fi aduse la lege vizează şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor români la adopţie, prin deschiderea adopţiei internaţionale şi pentru românii care nu mai au domiciliul în România. Proiectul de act normativ prin care va fi modificată legea ar putea fi pus în dezbatere publică în luna septembrie.
Management de calitate pentru aceleaşi proceduri de lucru
ANPDC vrea să introducă un sistem de management al calităţii astfel încît toate direcţiile judeţene să aibă aceleaşi proceduri de lucru, a declarat, ieri, secretarul de stat, Savu. Ea a precizat că implementarea unui astfel de sistem, care va uniformiza procedurile de lucru la direcţiile judeţene, ar pune accentul pe calitatea serviciilor oferite în interiorul acestor structuri, dar şi în exterior. „Există presiuni şi de la preşedinţii de Consilii Judeţene care vor ca DGASPC să îşi eficientizeze modul de funcţionare. Am avut şi discuţii cu directorii şi am constatat că ei asta aşteaptă”, a mai spus Savu. Potrivit secretarului de stat, singurul risc care ar exista prin implementarea sistemului de managementul calităţii ar fi creşterea nivelului birocraţiei. În schimb, uniformizarea modului de lucru în toate direcţiile ar aduce beneficii atît în interiorul instituţiilor, cît şi în relaţia lor cu beneficiarii externi, cu Consiliile Judeţene dar şi în relaţia dintre direcţiile din diferite judeţe.