Potrivit statisticilor prezentate de parlamentarul PNL, în România avem în acest moment un total de 97.645 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 19.650 de copii rămași acasă au ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 64.642 de copii provin din familii în care un părinte este plecat la muncă în diaspora și 13.353 de copii rămași acasă provin din familii în care părintele unic susținător este plecat. Datele vin de la Ministerul Muncii și Justiției sociale. Părinții care lucrează în diaspora ar putea veni trimestrial acasă, pe banii statului, pentru a-și vedea copiii. Proiectul de lege, semnat de liberala Carmen Eleonora Hărău a fost depus la Senat. În prezent, în România sunt 97.645 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Potrivit proiectului, banii vor fi dați prin bugetul de stat i se va acorda unui singur părinte, pentru a veni acasă să își vadă copiii.

Potrivit propunerii legislative, statul român asigură, pentru un singur părinte care are copiii în țară, decontarea cheltuielilor cu transportul, dus-întors, trimestrial, din localitatea unei este plecat la muncă în străinătate până la localitatea de domiciliu, din țară. Transportul se va plăti de la bugetul de stat, prin bugetul unității administrativ -teritoriale de domiciliu, fără a putea depăși cuantumul a jumătate din salariul de bază minim pe țară garantat în plata, din acel an.

Decontarea cheltuielilor cu transportul, dus-întors, se va face la casieria unității administrativ-teritoriale de domiciliu, în maxim trei zile calendaristice de la depunerea documentelor justificative, direct către părintele-solicitant, sau către un împuternicit al acestuia, pe baza unei produci dată în fața secretarului unității administrativ teritoriale, în prezența ambelor persoane.

Potrivit inițiatorului, plecarea părinților peste hotare a modificat mult sfera relațională a copiilor, determinând schimbări importante în volumul și calitatea comunicării.

În majoritatea cazurilor, relațiile copiilor cu părinții plecați se răcesc în timp, această caracteristică menținându-se chiar și după revenirea părinților. Relațiile copiilor cu îngrijitorii nu sunt suficient de apropiate. De multe ori, aceștia nu reușesc să răspundă necesităților copiilor de suport moral, din cauza vârstei înaintate și a stilului de comunicare, spune senatoarea PNL.

Aceasta mai arată că acei copii rămași fără îngrijirea părinților preferă comunicarea în grupuri mici de semeni, de obicei care au aceeași experiență de despărțire de părinți. Ei sunt preocupați de găsirea unor persoane de încredere, cu care ar putea discuta diverse lucruri care îi înteresează, inclusiv subiecte intime.

După plecarea părinților, activitatea școlară a copiilor suferă schimbări. În majoritatea cazurilor, randamentul școlar scade din cauza absenței suportului și încurajării din partea părinților. În plus, majoritatea copiilor își imaginează viitorul alături de părinți, dincolo de hotarele țării, iar optimismul lor în privința continuării studiilor este determinat de posibilitățile materiale ale părinților, decât de aspirațiile lor.

Carmen Hărău precizează că, dacă investitorilor străini li se asigură tot felul de facilități, consideră că statul poate sprijini și părinții plecați la muncă în străinătate, să vină să își vadă copiii, trimestrial, rezolvând astfel în primul rând problemele afective ale copiilor și implicit ale viitorului societății noastre.

Aproape 4 milioane de români muncesc în diaspora, potrivit cifrelor neoficiale.

Cifrele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că România are a doua rata a migrației după Siria, o țară măcinată de un război civil în ultimii șapte ani.

Citește și:

ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI sau sărbătoarea celor care simt românește