Statele UE sunt pe cale de a ajunge la un acord în ceea ce priveşte organizarea internă a noului corp diplomatic, dar europarlamentarii ameninţă că vor tergiversa procesul de luare a deciziei, dacă ideile lor nu sunt luate în considerare. Conform ultimei organigrame propuse miercuri de şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, sarcinile de rutină ale Serviciului de Acţiune Externă (EAS) vor fi delegate unui secretar general şi celor doi adjuncţi ai săi. Ashton va avea însă un cabinet privat cu 11 trimişi speciali şi consilieri, în timp ce numărul total al diplomaţilor va fi de 300. Secretarul general va avea în subordine şase directori: unul pentru personal şi buget, unul pentru probleme tematice precum drepturile omului şi ONU, iar ceilalţi patru, distribuiţi în funcţie de zonele geografice. El va coordona biroul de informaţii al UE, SitCen şi alte trei departamente ale misiunilor civile şi militare, precum şi trei celule semiautonome (o unitate juridică, una de audit şi inspecţii şi o ramură de planificare strategică), personalul din subordinea sa ajungând la câteva mii. Pe de altă parte, în timp ce unul dintre adjuncţii săi se va ocupa de probleme legate de relaţiile interne în cadrul instituţiilor UE, cel de al doilea va participa la diferite evenimente de ordin secundar, va asigura legătura între Comisiile Politice şi de Securitate, un organism al Consiliului UE constituit din diplomaţi de rang înalt, care iau decizii în domeniul securităţii.

Ambasadorii statelor membre la UE au analizat organigrama, joi, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles. Dacă statele membre, Ashton şi Comisia Europeană ajung la un acord în săptămânile următoare, mandatul EAS ar putea fi aprobat de miniştrii de Externe în aprilie, conform programului iniţial. Europarlamentarii vorbesc însă despre un acord final abia prin iulie sau septembrie, întrucât există idei contradictorii în ceea ce priveşte structura şi mandatul EAS, fiecare sperând să influenţeze procesul în felul său sau dorind să limiteze influenţa noilor state membre.