Regulamentul (în fapt o actualizare a unei directive din 2001 privind dreptul de autor) viza un soi de modernizare pentru epoca digitală. Peste 70 de experți, între care inventatorul World Wide Web, Tim Berners-Lee, și fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, au criticat însă propunerea, spunând că va transforma internetul într-un instrument de supraveghere și control automatizat al utilizatorilor săi. Directiva a fost aprobată de un comitet parlamentar european, dar legislatorii au respins o dezbatere cu statele membre UE, care ar fi grăbit procesul de adoptare a legii. Actul normativ va putea fi propus din nou votului în plen, în septembrie, după ce va fi supus unor amendamente. Propunerea-problemă a fost Articolul 13 din lege, care impune ca platformele online să filtreze ceea ce încarcă, pentru a se asigura că nu încalcă drepturile de autor. Nu-i atât de simplu și se poate ajunge la situații absurde. De fapt, s-a ajuns deja în trecut - YouTube a scos de pe platforma sa un videoclip cu păsări care ciripesc în fundal, deoarece o melodie avangardistă din baza de date avea, de asemenea, păsări care ciripeau în fundal; videoclipurile NASA cu aterizarea pe Marte au fost scoase de pe internet de o agenție de știri; o transmisiune live a fost oprită pentru că oamenii au început să cânte „La mulți ani!“... Și Articolul 11, care impune o taxă pentru preluarea știrilor, a atras atenția. Practic, acesta îi va obliga pe cei care utilizează fragmente de conținut jurnalistic online să obțină mai întâi o licență de editor. Un studiu din 2015 a constatat că taxa ar costa redacțiile din lumea întreagă milioane de dolari, fără nicio justificare teoretică sau empirică.