Curtea Constituţională a României (CCR) a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la modificarea Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Intergritate (ANI). Acest act normativ prevede faptul că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de ANI în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept. În luna martie, şeful statului a retrimis Parlamentului această lege, însă majoritatea PSD-ALDE a respins cererea de reexaminare. „În ziua de 10 mai, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prin care se modifică legea ANI, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, obiecţie formulată de Preşedintele României. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate formulată”, se arată într-un comunicat al CCR, citat de news.ro. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi va fi comunicată preşedintelui României.

CRONICA UNEI LEGI NEDORITE

La mijlocul lunii martie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, afirmând că, prin adoptarea acesteia, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de membru al Uniunii Europene. În 10 aprilie, Senatul, în calitate de for decizional, a respins solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii. Actul normativ pentru modificarea Legii ANI a fost iniţiat de deputatul PSD Florin Iodache şi prevede ca interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept. Preşedintele a sesizat CCR asupra acestei legi în 20 aprilie, după ce actul normativ a mai fost atacat la Curtea Constituţională şi de către PNL, iar sesizarea a fost respinsă. Iohannis spune că, potrivit CCR, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială; măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului; anularea unor majorări de întârziere/dobânzi impuse prin acte administrativ-fiscale. Însă, ori de câte ori Parlamentul a optat pentru asemenea soluţii a prevăzut, invariabil, ca încetarea de drept să fie constată de anumite autorităţi executive cu atribuţii legale în domeniu, tocmai în scopul asigurării de către acestea a organizării executării şi a executării în concret a respectivelor dispoziţii stabilite de organul legislativ.