Dacă pînă acum, sindicaliştii „Alma Mater” au criticat dur sistemul de alegeri în rîndul comunităţii academice, aceştia se opun vehement unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii învăţămîntului. Federaţia „Alma Mater” protestează faţă de intenţia unor parlamentari de a modifica „pe ascuns” normele legislative, mai ales că anumite schimbări vin în contradicţie cu propunerile sindicatelor, dar şi cele ale Consiliului Rectorilor. Preşedintele Federaţiei „Alma Mater”\', Răzvan Bobulescu, a precizat că după ce o vară întreagă de discuţii cu Consiliul Naţional al Rectorilor, dar şi cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei (MECT) despre funcţionarea univeristăţilor, un grup de 48 de parlamentari vor exact acele schimbări asupra cărora se căzuse de acord că nu sînt benefice pentru învăţămîntul superior. Bobulescu este convins că din cauza acestei iniţiative, dar şi a altor presiuni - printre care şi cea a UDMR, vizînd învăţămîntul minorităţii maghiare - ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a amînat lansarea noului proiectului privind pachetul de legi din educaţie. „Nu cred că ministrul Educaţiei este părtaş la această iniţiativă legislativă, dar cred că a fost pus în faţa faptului împlinit. Totul este cusut cu aţă albă. În esenţă, proiectul ar fi bun, dar există cîteva schimbări cu care nu putem fi de acord. Iniţiatorii proiectului cer înfiinţarea Consiliului Naţional al Universităţilor, care să funcţioneze ca un organism de coordonare şi evaluare, pe bază de statut propriu. La ce ar putea fi necesar acest nou organism în condiţiile în care există deja unul similar?”, a declarat Bobulescu. Acesta a adăugat că articolul cel mai grav este acel prin care universităţile pot înfiinţa funcţia de preşedinte al instituţiei, ordonator de credite, cu atribuţiile stabilite de carta univeristăţii. „Odată cu înfiinţarea funcţiei de preşedinte, conducerea universităţii devine bicefală, nemaifiind cunoscute atribuţiile rectorului. De fapt, proiectul lasă actualele senate să-şi facă mendrele. Să fie perpetuate acele „găşti familiale”, criticate în Raportul Miclea. Vrem să întărim autonomia şi democraţia universitară. Întreaga comunitate academică trebuie să participe la alegerea funcţiilor de conducere”, a explicat Bobulescu.