PE a adoptat, astăzi, o nouă Directivă împotriva spălării banilor, prin care băncile, auditorii, avocaţii sau agenţii imobiliari sunt obligaţi să raporteze tranzacţii suspecte efectuate de clienţii lor, statele având la dispoziţie doi ani pentru transpunerea Directivei în legislaţiile naţionale. Plenul Parlamentului European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor, prin care se doreşte intensificarea luptei împotriva infracţiunilor fiscale şi a finanţării terorismului, potrivit unui comunicat. Au fost, de asemenea, aprobate reguli noi pentru o mai uşoară identificare a transferului de fonduri. Textul mai stabileşte şi obligaţii specifice de raportare pentru bănci, auditori, avocaţi, agenţi imobiliari şi cazinouri, printre alţii, în cazul unor tranzacţii suspecte efectuate de clienţii lor. Totodată, pentru prima dată statele membre UE sunt obligate să creeze registre centrale cu informaţii privind proprietarii finali ai companiilor sau ai altor persoane juridice, precum şi ai trusturilor. Aceste registre centrale nu erau menţionate în propunerea iniţială a Comisiei Europene, dar au fost introduse de deputaţi în cursul negocierilor. "Registrele centrale vor fi accesibile pentru autorităţi şi pentru unităţile lor de investigaţii financiare (fără nicio restricţie), pentru «entităţile obligatorii» (cum ar fi băncile în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clientela), precum şi pentru public (deşi accesul publicului poate fi acordat doar pe baza unei înregistrări online a persoanei care doreşte să acceseze registrul şi a achitării unei taxe care să acopere costurile administrative)", se arată în comunicat. Pentru a accesa un registru, o persoană sau o organizaţie (de exemplu, jurnaliştii de investigaţie sau ONG-urile) va trebui să demonstreze "interesul legitim" în ceea ce priveşte spălarea de bani sau finanţarea terorismului suspectate, precum şi în alte infracţiuni care ar putea contribui la finanţarea acestora, cum ar fi corupţia, infracţiunile fiscale şi frauda. Aceste persoane pot accesa informaţii cum ar fi numele, data naşterii, naţionalitatea, ţara de rezidenţă a persoanei care deţine compania respectivă, precum şi detalii privind proprietatea. Orice excepţie de la acces acordată de statele membre va fi posibilă doar "de la caz la caz, în circumstanţe excepţionale", conform comunicatului PE. Informaţiile din registrele centrale privind trusturile vor fi accesibile doar autorităţilor şi "entităţilor obligatorii".