Problema copiilor abandonaţi şi instituţionalizaţi în Europa este importantă şi trebuie tratată în mod serios, se arată în rezoluţia Parlamentului European adoptată ieri. Majoritatea membrilor instituţiei europene au fost de acord că adopţia, inclusiv la nivel internaţional, trebuie să fie încurajată pentru a asigura dreptul copilului la o viaţă de familie. Adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil, interesul copilului fiind prioritar. Soluţii alternative pot fi găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidenţial, sau găsirea unei familii prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi convenţiile internaţională. Potrivit rezoluţiei PE, autorităţilor naţionale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopţii internaţionale. Din păcate, deşi această prevedere era valabilă şi în perioada când în ţara noastră erau permise adopţiile internaţionale, niciunul din statele unde au ajuns copiii români nu a mai trimis rapoarte despre starea acestora. Secretarul de stat al Oficiului Român pentru Adopţii (ORA), Bogdan Panait, susţine că rezoluţia adoptată de Parlamentul European vine în concordanţă cu politica României în domeniul adopţiei, sprijinind adopţia internă şi atrăgând atenţia asupra timpului îndelungat pe care copiii îl petrec în centrele de plasament. Din păcate, chiar dacă adopţia internaţională ar fi permisă din nou, asta nu va scurta perioada petrecută de copil în instituţiile statului, în condiţiile în care, mulţi dintre părinţii biologici refuză să-şi dea acceptul pentru adoptarea minorului. În decembrie anul trecut, fostul comisar european Gunther Verheugen a declarat că oprirea adopţiilor internaţionale era o necesitate în România, care devenise „o piaţă” a adopţiilor, el adăugând că, în opinia sa, este în continuare necesară menţinerea acestei politici.