Noul Legislativ European, ale cărui competenţe ar putea fi extinse în curînd, îşi va începe marţi, la Strasbourg, cei cinci ani de legislatură, făcîndu-şi auzită vocea în legătură cu viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Contracarînd planurile actualului şef al Executivului european, Jose Manuel Durrao Barroso, candidat fără rival la propria succesiune, ales de liderii UE, eurodeputaţii au refuzat să îl confirme pentru un al doilea mandat în sesiunea lor inaugurală din 14-16 iulie. Şedinţa plenară a celor 736 de noi parlamentari va avea ca obiectiv alegerea propriului preşedinte, funcţie pentru care este favorit fostul premier polonez Jerzy Buzek, fiind prentru prima dată cînd această funcţie ar fi ocupată de o persoană din Europa de Est, precum şi a vicepreşedinţilor, apoi reapartizarea eurodeputaţilor în cadrul comisiilor tematice. După doi ani şi jumătate, socialiştii vor numi, la rîndul lor un preşedinte, probabil pe germanul Martin Schultz.

Reconfirmarea fostului premier portughez Jose Manuel Durrao Barroso, al cărui bilanţ la conducerea Comisiei Europene este controversat, a fost amînată pentru toamnă. Aceasta a fost însă condiţionată de prezentarea unui program politic detaliat şi convingător, cerut de socialişti şi liberali. Familia sa politică nu dispune singură de o majoritate suficientă pentru a-l confirma şi trebuie să îşi găsească aliaţi. Socialiştii europeni, a doua forţă din Parlamentul European (PE) după conservatori şi marii perdanţi ai alegerilor europene din iunie, nu au prezentat niciun candidat alternativ. Numai ecologiştii şi unii liberali nu şi-au pierdut definitiv speranţa că vor putea propune o candidatură rivală pentru cea a lui Jose Manuel Durrao Barroso pînă în toamnă. Socialiştii, cu 184 de locuri, tocmai şi-au reînnoit pactul încheiat cu popularii, care deţin 265 de mandate, pentru a-şi împărţi mandatul de preşedinte al PE pentru acest mandat, aruncînd umbre de îndoială asupra voinţei lor reale de opoziţie parlamentară.

Refuzînd să li se impună un calendar, majoritatea membrilor Parlamentului refuză să fie o simplă cameră de înregistrare a propunerilor Comisiei Europene, care iniţiază legi şi veghează la respectarea lor şi a Consiliului celor 27 de state, care se pronunţă asupra textelor în paralele cu Parlamentul. Precedenta echipă parlamentară s-a remarcat deja respingînd, în 2004, alegerea italianului Rocco Buttiliglione în funcţia de comisar european pentru Justiţie, nemulţumită de viziunile sale, considerate retrograde, privind homosexualitatea. A jucat un rol esenţial în corectarea textelor, cum ar fi Directiva Bolkenstein privind liberalizarea serviciilor, care a declanşat importante dezbateri. Tratatul de la Lisabona, care ar urma să permită UE să funcţioneze mai eficient cu o componenţă de 27 de membri, este susţinut cu fermitate de Parlament. Dacă va fi ratificat de toate ţările membre, irlandezii urmînd să se pronunţe asupra textului la 2 octombrie, prin referendum, acesta îi va permite să fie aproape la egalitate cu Consiliul UE. Numărul domeniilor sale de acţiune se va dubla în acest caz. Eurodeputaţii, care în prezent sînt doar consultaţi în proiectele din domeniul agriculturii, pescuitului sau în unele dosare de justiţie, vor putea cu adevărat să le modifice.