După un şir de proteste vehemente, atît în Europa cît şi în România, desfăşurate de organizaţiile civice de apărare a drepturilor omului şi a democraţiei, Parlamentul European (PE) propune, într-un raport referitor la spaţiul Schengen şi gestionarea frontierelor, adoptat, ieri, crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice. De asemenea, deputaţii europeni pun la îndoială practica „colectării masive de date” personale de identitate. Referitor la „Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice”, raportul european completează vocea societăţii civile şi recunoaşte că „siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sînt în toate cazurile corecte”! Prin urmare, deputaţii europeni susţin că trebuie să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate corect. Europarlamentarii solicită, tot prin raportul menţionat, crearea unui protocol standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice. În acest context, este evidenţiată necesitatea existenţei unor acorduri privind controlul interfeţei de accesare a datelor biometrice şi modul în care va fi folosit protocolul. „Folosirea datelor biometrice ar trebui să facă obiectul unui standard de calitate pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele sisteme folosite de statele membre”, se mai arată în raport.

Un aspect esenţial al raportului este faptul că europarlamentarii membri ai Comisiei LIBE (Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne) pun la îndoială necesitatea absolută a sistemul electronic de autorizare a călătoriilor. Comisia susţinea că acest sistem ar facilita verificarea situaţiilor în care un cetăţean dintr-o ţară terţă îndeplineşte sau nu condiţiile de intrare în UE, prin completarea unui formular electronic care să conţină date legate de identitate. PE consideră că „mai degrabă o colaborare strînsă, mai ales între serviciile de informaţii, reprezintă soluţia adecvată în acest sens, şi nu o colectare masivă de date despre persoane”.

Ciparea cetăţenilor UE, determinată din cauza nomazilor ilegali?!?

În fiecare an, 160 de milioane de cetăţeni UE, 60 de milioane de cetăţeni din ţări terţe care nu au nevoie de viză şi 80 de milioane care au nevoie de viză trec frontiera externă a Uniunii. În acest context, Comisia Europeană (CE) intenţionează crearea unui sistem automat de intrare şi ieşire pentru înregistrarea cetăţenilor din ţări terţe, sistem care, în primul rînd, ar facilita verificarea depăşirii perioadei de sejur autorizate, iar în al doilea rînd ar facilita managementul migraţiei legale, în special în ceea ce priveşte înregistrarea lucrătorilor sezonieri din ţări terţe. În raportul adoptat ieri, se arată că persoanele care depăşesc perioada de sejur autorizată reprezintă cea mai mare categorie de imigranţi ilegali din UE. Mai mult, potrivit deputaţilor europeni din Comisia pentru libertăţi civile „sistemul propus nu va pune capăt fenomenului de depăşire a perioadei de şedere autorizate.”

CE propunea introducerea statutului de „călător înregistrat”, ceea ce înseamnă reducerea anumitor proceduri la trecerea de frontieră precum scopul călătoriei, mijloace de subzistenţă, absenţa riscului legat de ordinea publică. Acest statut s-ar acorda numai „călătorilor bona fide”, adică persoanelor care deţin deja un „track record” pozitiv (nu au depăşit termenul de şedere şi prezintă un risc scăzut). Deputaţii europeni critică folosirea termenului de „călător bona fide”, întrucît ar însemna că se consideră, fără dovezi, că un număr ridicat de călători prezintă un „risc ridicat” sau sînt „mala fide” şi recomandă termenul de „persoane care călătoresc frecvent”.