A doua trentativă din Parlamentul elen de a-l alege pe preşedintele ţării a eșuat ieri, o situaţie ce poate conduce la alegeri parlamentare anticipate. 168 de parlamentari s-au pronuţat în favoarea fostului comisar european Stavros Dimas, dar erau necesare 200 de voturi pentru a fi ales preşedinte. Miercurea trecută, Stavros Dimas a primit 155 de voturi. În turul trei al votului, Stavros Dimas va avea nevoie de 180 de voturi pentru a fi ales preşedinte al Greciei.

Zilele trecute, premierul Antonis Samaras a anunţat intenţia de a organiza la sfârşitul anului 2015 scrutinul parlamentar care normal ar trebui să se desfăşoare în 2016. În cazul unui eşec în alegerea preşedintelui, Parlamentul va fi dizolvat, iar scrutinul legislativ se va desfăşura în ianuarie sau februarie. Este o variantă deloc agreată de formațiunile politice tradiționale, întrucât Syriza, un partid radical de stânga, este favorit, potrivit sondajelor.

Procesul de alegere a noului președinte a avut la un moment dat și iz penal. Parchetul din Atena a clasat plângerea depusă de către un deputat din opoziţie, care susţine că un apropiat al Guvernului a încercat să-i cumpere votul pentru alegerea preşedintelui. Acuzaţiile formulate de către Pavlos Haikalis, membru al partidului suveranist Grecii Independenţi, sunt imposibil de confirmat, a argumentat procurorul, care a relevat incoerenţe apărute după audierea parlamentarului. Partidul a anunțat că lui Pavlos Haikalis i s-au oferit între două şi trei milioane de euro în schimbul unui vot pentru candidatul Guvernului, fostul comisar european Stavros Dimas. Presupusul corupător ar fi un fost consilier al premierului conservator Antonis Samaras.