MAMUTUL USL Cu un an în urmă, USL se pregătea să conducă România. Un gigant care reuşise să obţină la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 60% din mandate. Astfel, cu o majoritate covârşitoare, Uniunea lui Ponta şi Antonescu adjudeca grosul în Parlament: 395 de posturi de parlamentar (122 de senatori şi 273 de deputaţi) din cele 588 de locuri. Impresionant a fost şi numărul mare de aleşi care a reuşit să intre în Parlament. Dacă până în perioada 2008 - 2012 în Legislativ au fost 471 de senatori şi deputaţi, din cauza imperfecţiunilor din legea electorală, cele două Camere ale Parlamentului au ajuns să aibă la începutul acestui an 588 de deputaţi şi senatori, din care USL deţinea majoritatea. Aşadar, cu o armată impresionantă, USL pornea la începutul anului un duel inegal cu Opoziţia, deoarece aceasta din urmă avea doar 175 aleşi, prin ARD, PP-DD şi UDMR, fără a pune la socoteală cele 18 mandate rezervate minorităţilor. Cu o atare componenţă parlamentară, moţiunile firave ale Opoziţiei au căzut la vot precum spicele de grâu. Spre exemplu, la Camera Deputaţilor, aleşii Opoziţiei au depus în acest an nouă moţiuni simple, dar au fost respinse la vot cu o majoritate covârşitoare. Rămânând la această Cameră, forul şi-a început activitatea în 2013 cu un total de 412 deputaţi, însă, până la începutul lunii decembrie, au rămas 407. Asta pentru că cinci deputaţi şi-au pierdut mandatul: Dan Radu Ruşanu - desemnat de Parlament să conducă Consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, George Becali - condamnat la închisoare, Eduard Hellvig, Ovidiu Silaghi - ambii au plecat în Parlamentul European - şi Aurel Nechita, declarat incompatibil de instanţă. Şi în componenţa grupurilor parlamentare au intervenit o serie de modificări. De departe, PP-DD a avut cele mai mari pierderi. Din cei 47 de deputaţi PP-DD, 21 au părăsit barca lui Diaconescu, devenind membri afiliaţi ai grupurilor PC, UNPR, PNL, PSD sau independenţi. Şi PDL a pierdut nouă deputaţi. În acest moment, grupul deputaţilor PSD are 167 de membri, cel al PNL are 100 de membri, PDL - 47 de membri, grupul parlamentar al PP-DD are 26 de deputaţi, grupul minorităţilor naţionale - 18 membri, tot câte 18 membri au şi grupurile UDMR şi PC, iar 12 deputaţi sunt neafiliaţi. Dacă facem un calcul simplu, PSD, alături de PC şi grupul minorităţilor, ar putea, practic, să deţină controlul la Cameră şi fără partenerul PNL. Lăsând la o parte aceste convulsii, din ianuarie până la începutul lunii decembrie, Camera Deputaţilor a adoptat 324 de legi şi au fost înregistrate 536 de iniţiative legislative. Din cele 324 de legi adoptate, 200 sunt ordonanţe de Guvern sau ordonanţe de urgenţă ale Executivului. Printre cele mai importante legi adoptate de deputaţi amintim: Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, legea privind gestionarea câinilor fără stăpân, legea privind sistemul unitar de pensii sau legea privind implementarea în şcoli a programului de consum al fructelor proaspete.

PSD - CÂŞTIGĂTOR, PP-DD - PERDANT Şi activitatea parlamentară a Senatului se încheie cu schimbări notabile la nivelul structurii algoritmului politic. Dacă la începutul legislaturii au depus jurământul 176 de senatori, numărul acestora a scăzut ulterior la 172, patru posturi fiind declarate vacante. Ca şi la Camera Deputaţilor, PP-DD a avut pierderi însemnate, 13 senatori din partidul lui Diaconescu dându-şi demisia şi alăturându-se grupurilor PSD şi PC. Cel mai câştigat a fost PSD, care şi-a umflat rândurile deoarece, după primul an de mandat, grupul senatorilor PSD, condus de Ilie Sârbu, a ajuns să numere 74 de senatori, social-democraţii reuşind, cu precădere în cea de-a doua sesiune ordinară, să convingă 11 colegi de la PP-DD să li se alăture. Deşi nu a fost un an electoral, 2013 a fost unul bogat în evenimente politice şi marcat de proteste în stradă, fapt ce i-a determinat pe senatori să acorde o atenţie deosebită proiectelor de lege care au captat interesul cetăţenilor. Proiectul vizând exploatarea de la Roşia Montană este unul dintre ele, propunerea de respingere a actului normativ stârnind dezbateri aprinse în plenul Senatului. Un alt act normativ de interes social care a fost adoptat de Senat, în calitate de Cameră decizională, a fost cel care vizează implementarea unei cote reduse de TVA de 9% pentru livrarea de pâine, grâu şi făină.