Acordul de securitate între Irak şi SUA, care prevede retragerea trupelor americane de pe teritoriul irakian pînă la sfîrşitul anului 2011, a fost adoptat joi de Parlamentul de la Bagdad. Votul a fost susţinut de coaliţia formată din şiiţi şi kurzi, precum şi de cel mai mare bloc sunit arab, care a cerut concesii pentru susţinerea acordului. Preşedintele Parlamentului, Mahmud al-Mashhadani, a afirmat că majoriatea covîrşitoare de deputaţi care au participat la vot, 220 din 275, au votat în favoarea acordului. Potrivit textului aprobat de Legislativul de la Bagdad, forţele americane se vor retrage din oraşele irakiene pînă la data de 30 iunie şi de pe întreg teritoriul ţării pînă la 1 ianuarie 2012. De menţionat că, anterior, în cursul zilei de joi, adoptarea de către Parlamentul irakian a acordului de securitate cu SUA fusese suspendată, din cauza pretenţiei partidelor sunite privind amnistierea foştilor susţinători ai defunctului preşedinte Saddam Hussein.

Adoptarea acordului s-a dovedit de bun augur întrucît 18 combatante ale grupării al-Qaida în Irak s-au predat forţelor americane în nordul ţării, pentru a scăpa de obligaţia de a comite atentate sinucigaşe în numele grupării teroriste. Un comunicat al Pentagonului afirmă că religioşi şi rude ale respectivelor femei le-au convins să se predea, în încercarea de reconciliere cu comunităţile din care provin. În cursul acestui an, numărul femeilor-kamikaze irakiene a sporit, fiind o practică agreată de al-Qaida în Irak, sprijinită de comunitatea sunită, deoarece femeile nu pot fi percheziţionate de bărbaţi poliţişti. Mulţi atentatori femei îşi justifică opţiunea prin faptul că membri ai familiilor lor au fost ucişi sau capturaţi de trupe americane şi irakiene sau prin presiunile exercitate de rude de sex masculin, în cadrul insurecţiei sunite anti-americane. Deocamdată, nu se ştie care va fi soarta femeilor, însă există un program de amnistiere a insurgenţilor care nu au comis acţiuni sîngeroase, se predau de bună voie şi furnizează informaţii privind grupările islamiste active. În Irak acţionează şi Sahwa, o miliţie sunită finanţată de SUA şi formată din foşti insurgenţi antiamericani care au trecut de partea celor care luptă împotriva al-Qaida, alături de forţele americane şi irakiene.

În contextul acceptării acordului de securitate cu SUA de toate comunităţile reprezentate politic în Irak, Bosnia-Herţegovina a decis să îşi retragă contingentul de militari pînă la jumătatea lunii decembrie. Circa 90 de militari bosniaci se află în prezent în Irak în cadrul coaliţiei internaţionale conduse de SUA. Retragerea lor se va încheia în jurul datei de 15 decembrie. Primii soldaţi bosniaci au fost mobilizaţi în Irak în 2005. Bosnia-Herţegovina spera în acest fel să schimbe imaginea ţării răvăşite de un război interetnic, desfăşurat între anii 1992-1995, depinzând ea însăşi de o prezenţă militară internaţională. În prezent, o Forţă a Uniunii Europene (EUFOR) de 2.500 de militari, asigură menţinerea păcii în această fostă republică iugoslavă.