Parlamentul Turciei a început, ieri, procedurile de alegere a viitorului preşedinte. Ministrul de Externe, Abdullah Gul, candidează din nou şi are doi contracandidaţi. Abdullah Gul a cîştigat majoritatea sufragiilor în prima rundă a alegerilor prezidenţiale de luni, însă nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară în Parlament pentru o victorie deplină. Un al doilea tur de vot este programat să se desfăşoare vineri, la Ankara.

Era puţin probabil ca Gul să fie ales din primul sau al doilea tur, pentru că partidul său, Justiţie şi Dezvoltare, nu dispune de necesarul de două treimi din totalul de 550 de deputaţi. Cel mai probabil, Abdullah Gul va fi ales preşedinte la al treilea tur, care este programat pe 28 august. La al treilea tur de scrutin va fi suficientă o majoritate absolută de 276 voturi. Partidul Justiţie şi Dezvoltare, aflat la putere din 2002, a cîştigat alegerile legislative anticipate de pe 22 iulie şi dispune de o majoritate de 340 de aleşi în Adunarea de la Ankara. Alegerile de la sfîrşitul lunii trecute au fost convocate după ce partidul premierului Erdogan, Justiţie şi Dezvoltare, nu a reuşit să obţină alegerea lui Gul ca preşedinte în luna aprilie. Candidatura lui Gul a fost blocată atunci de opoziţie, pe fondul acuzaţiilor că acesta ar reprezenta o ameninţare la adresa sistemului secular. Astfel, opoziţia a boicotat votul din Parlament, iar pe străzile din Ankara şi Istanbul au avut loc proteste de stradă împotriva candidaturii ministrului de Externe. Mai mult, armata a avertizat că este gata să intervină, dacă e nevoie, pentru a proteja sistemul laic.

Preşedintele Turciei, ales pentru un mandat de şapte ani, are o funcţie mai mult simbolică. El numeşte, însă, înalţii funcţionari ai unor instituţii-cheie, cum ar fi judecătorii Curţii Constituţionale şi are dreptul de a se pronunţa în privinţa legilor adoptate de Parlament.