Partea cea mai dificilă a conflictului cu insurgenţii separatişti pro-ruşi a trecut, crede preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, la cinci zile după memorandumul semnat la Minsk, între Kiev şi rebeli. Pentru prima dată de la începerea confruntărilor armate în aprilie, niciun militar sau civil nu a fost ucis în ultimele 24 de ore, a anunțat, ieri, Poroșenko. Bilanţul conflictului, în cinci luni, este estimat la 3.200 de morţi. Liderul de la Kiev și-a exprimat convingerea că planul de pace va funcţiona, în pofida refuzului insurgenţilor de a accepta ofertele politice ale administraţiei de la Kiev.
Parlamentul Ucrainei a aprobat, săptămâna trecută, iniţiativa preşedintelui Poroşenko de a conferi un statut special care să garanteze autonomie sporită regiunilor pro-ruse, unde alegeri ar urma să fie organizate în decembrie. În ciuda optimismului manifestat de președinte, liderii separatişti pro-ruşi au respins propunerea, intenţionând să organizeze alegeri pe 2 noiembrie. Poroşenko şi-a exprimat speranţa că Rusia, care îi susţine pe rebelii din estul Ucrainei, nu va recunoaşte alegerile prezidenţiale şi legislative prevăzute la 2 noiembrie, în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk.
FRONTIERE ÎNCHISE TEMPORAR Preşedintele ucrainean a ordonat Guvernului să se pregătească pentru eventuale închideri temporare ale celor 2.300 de kilometri de frontieră cu Rusia, potrivit unui decret publicat ieri. Decretul autorizează Guvernul să închidă frontierele terestre şi maritime pentru vehicule şi pietoni. ”Ideea este ca ruşii să nu mai poată veni în Ucraina decât cu avionul sau cu trenul, nu cu maşina”, a explicat un înalt oficial ucrainean din serviciile de securitate. El a adăugat că decizia Guvernului ucrainean privind închiderea frontierelor terestre şi maritime pentru vehicule şi pietoni urmează să intre în vigoare în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al serviciilor vamale ucrainene a declarat ieri că, deocamdată, nicio măsură de securitate suplimentară nu a fost luată, în contextul în care Ucraina nu controlează mai multe sute de kilometri din frontiera sa cu Rusia, în zona controlată de rebelii pro-ruşi.
CERERE DE ADERARE ÎN 2020 Ucraina va depune oficial, în 2020, o cerere de aderare la UE şi va renunţa în curând la statutul său de stat nealiniat, a anunţat ieri, la Kiev, preşedintele ucrainean. În cursul vizitei efectuate săptămâna trecută la Washington, Petro Poroşenko a solicitat Congresului ca SUA să acorde Ucrainei un statut special în privinţa apărării şi securităţii în calitate de stat nemembru NATO. Parlamentul ucrainean a ratificat la 16 septembrie, în acelaşi timp cu Parlamentul European, acordul de asociere între UE şi Ucraina, concretizând îndepărtarea acestei foste republici sovietice de Moscova. Dar, sub presiunea Kremlinului, intrarea în vigoare a unei părţi a acestui acord, referitoare la zona de liber-schimb dintre Ucraina şi cele 28 de state UE, a fost amânată de la 1 noiembrie 2014 până la 1 ianuarie 2016.
LUKAȘENKO PUNCTEAZĂ ”Conflictul din Ucraina s-ar putea prelungi, dar Rusia nu este parte implicată în acest război”, a apreciat preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, adăugând că ”Belarusul nu ar permite o astfel de situaţie pe teritoriul său”, relatează Interfax Ucraina. ”Membrii Grupului de Contact de la Minsk au oprit măcelul în estul Ucrainei, dar conflictul nu s-a încheiat încă. Este foarte uşor să dezlănţui un conflict, dar este foarte greu să-l rezolvi. Consecinţele vor fi catastrofale, în special la nivel psihologic. Cred că nu va fi niciun război, pentru că nicio parte nu poate câştiga. Iar ei sunt conştienţi de acest lucru. Eu nu pot înţelege un astfel de război în care fraţii luptă unii împotriva altora. Astfel de războaie nu au câştigători”, a declarat Lukaşenko miercuri, într-o conferinţă de presă la Chişinău. În opinia liderului din Belarus, ”Rusia nu a fost parte implicată în acest război. Dacă Rusia ar fi decis dintr-o dată să se implice în acest război, nu ar fi câştigat. Lucrurile s-ar fi înrăutăţit şi mai mult”.
Lukaşenko a subliniat că Belarusul nu ar permite o situaţie similară celei din Ucraina pe teritoriul său. ”Vom face tot posibilul pentru a preveni o situaţie similară în Belarus. Eu am grijă de ţara mea şi de toată lumea. Nu trebuie să fiu numit un mediator al păcii. Pur şi simplu fac ce mi-au cerut alţi preşedinţi. Eu sunt un om obişnuit, dar am o motivaţie personală: îmi plac copiii şi nu pot suporta ca ei să plângă. Mai mult, moartea unor copii este catastrofală. Acest lucru trebuie să înceteze”, a declarat el.