La bordul navei militare olandeze HNLMS Johan de Witt, acostată în Dana Pasageri a Portului Constanţa, s-a desfăşurat, ieri, o conferinţă intitulată „Bridging the Logistic Corridor Constanţa - Rotterdam”, al cărei obiectiv a fost lansarea unui parteneriat - „European Gateways Platform” de importanţă europeană. Prin acest parteneriat, guvernul şi mediul de afaceri olandez vor investi, împreună cu partea română, în modernizarea infrastructurii porturilor, precum şi în dezvoltarea oportunităţilor, la toate nivelurile, ce decurg din creearea unui coridor direct de transport naval între Marea Neagră şi Marea Nordului, iar prin importanţa şi poziţia portului Constanţa, între Asia şi Europa. Prezidiul evenimentului a fost susţinut de preşedintele Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, Victor Schoenmakers, preşedintele Organizaţiei Europene a Porturilor Maritime şi, totodată, directorul portului Rotterdam şi Tineke Huizinga, vice-ministru olandez al Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Managementului Apelor. Temele dezbătute s-au referit la operaţionalizarea coridorului european de transport între cele două porturi.

Constanţa ar putea deveni un port care să preia la tranzit containere pentru Europa

Participanţii au evidenţiat faptul că, la nivel continental, axa Constanţa - Rotterdam, care, în nomenclatorul european, se numeşte Axa 18 de transport, este esenţială pentru valorificarea potenţialului de transport pe ape interioare. În acest context, Băsescu a subliniat diferenţele considerabile de exploatare dintre cele două mari fluvii din Olanda şi România: „pe Rin se transportă circa 350 milioane tone mărfuri pe an, iar fluviul are 700 de kilometri navigabili, în timp ce pe Dunăre se transportă circa 70 de milioane de tone marfă, în condiţiile în care lungimea navigabilă a acesteia este de 2.200 km! Este indiscutabil o subvalorificare a potenţialului de transport al Dunării”. În opinia acestuia, rezolvarea acestor discrepanţe este în mîna politicienilor: „În primul rînd, trebuie să ne hotărâm să unificăm regulile de navigaţie. Avem o comisie a Rinului şi o comisie a Dunării. Fiecare are propriile reguli. O decizie politică de unificare a celor două reguli de navigaţie este esenţială şi este cheia problemei. Cu certitudine, acest lucru stă în mîna politicienilor şi nu este la latitudinea tehnicienilor. Va trebui, la nivel european, Olanda şi România, dar şi alte state riverane Dunării şi Rinului să ajungem la concluzia începerii lucrărilor de unificare a regulilor de navigaţie”.

Vorbitorii au argumentat că Axa 18 ar deschide numeroase avantaje. Sub aspect ecologic, o creştere a utilizării capacităţii de transport pe Dunăre ar duce la diminuarea poluării generate de transportul rutier. În plus, a argumentat partea română, eficienţa energetică a transportului pe apă este mult mai mare decît cea feroviară sau rutieră. Băsescu a evidenţiat potenţialul porturilor de pe Dunăre şi de la Marea Neagră, dar a precizat că România are nevoie de modernizarea infrastructurilor portuare. Prin aceste investiţii în utilaje de manevrare a containerelor, inclusiv în zona fluvială, România, Constanţa în mod special, „ar putea deveni un port care ar putea să preia la tranzit containere pentru Europa”, a afirmat acesta. Axa care leagă Marea Nordului de Marea Neagră are inclusiv o importanţă strategică: „în Marea Nordului sînt uriaşe resurse energetice, în sudul continentului nostru, avem zona mediteraneeană, de asemenea, cu puternice resurse energetice, iar în Marea Neagră, primul şi cel mai apropiat port al transportului resurselor energetice dinspre Marea Caspică înspre Europa, tragem concluzia că această axă de transport se poate constitui, în viitor, şi într-o soluţie alternativă la mişcarea resurselor energetice.” La acest proiect, au interese economice atît state membre ale UE cît şi state nemembre, cum ar fi Serbia sau ceilalţi parteneri de la Marea Neagră.

Programe de investiţii în Portul Constanţa

În cadrul conferinţei, Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a precizat că nu va fi o concurenţă între transportul fluvial şi cel rutier. „Toate autostrăzile, şi cele rutiere şi cele fluviale aduc trafic. Dacă Dunărea va fi pusă la punct, ea va atrage mult mai mult trafic, dar nu cel existent în reţeaua rutieră sau feroviară, ci unul nou, de mărfuri voluminoase, grele ori periculoase, care este, în mod evident, o variantă care întrece oricare altă variantă de transport”. Ministrul a anunţat că, în 2009, vor fi derulate două proiecte de dezvoltare a capacităţii feroviare în Portul Constanţa: \"În 2009 se vor derula două proiecte de dezvoltare a capacităţii feroviare în Portul Constanţa, unul în partea de sud, iar celălalt, în zona fluvio-maritimă. Tot în acest an, încep lucrările la podul peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, un pod care va rezolva multe probleme de legătură între partea de nord şi sud a Portului Constanţa\". Radu Berceanu a adăugat că, tot în acest an, Ministerul Transporturilor va începe un program de achiziţionare de transbordere pentru navele instituţiilor publice sau investitorilor privaţi. \"Dunărea e folosită foarte puţin, 10-15% din capacitatea reală de transport. Acest lucru înseamnă că există multe oportunităţi pentru intensificarea schimburilor de mărfuri, în special pentru ţările riverane\", a declarat Berceanu.

Tineke Huizinga, reprezentantul Olandei în cadrul acestei conferinţe, a întărit multiplele avantaje ale acestei rute de transport şi comunicaţii pentru popoarele implicate în acest proiect. „Constanţa are o poziţie excelentă şi este cel mai important port la Marea Neagră, este un contact direct între Europa şi Asia”, a precizat aceasta. Reprezentanta Transporturilor olandeze a subliniat contextul favorabil pentru ridicarea nivelului economic prin implementarea acestor strategii, în contextul efectelor negative ale crizei economice. „Cu toţii ştim că o bună infrastructură şi logistică este baza prosperităţii”, a declarat Huizinga, referindu-se la nivelul ridicat, printre primele trei locuri în lume, pe care Olanda le deţine în domeniul infrastructurilor portuare. Aceasta a adăugat că, prin expertiza specializată şi investiţiile Olandei, potenţialul porturilor româneşti poate fi dezvoltat, iar cooperarea strînsă dintre cele două state poate grăbi acest proces.