Liderii majorităţii statelor mari din UE, cu excepţia britanicului Gordon Brown, au avut de cîştigat la alegerile pentru PE, în pofida unei participări la vot extrem de reduse, scrie cotidianul britanic ”The Independent”. Cancelarul Angela Merkel din Germania şi-a învins confortabil partenerii de coaliţie, ea devenind candidatul favorit la alegerile naţionale din septembrie. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a înregistrat, de asemenea, o victorie detaşată. Prim-miniştrii Silvio Berlusconi din Italia şi Donald Tusk din Polonia au fost declaraţi cîştigătorii alegerilor din ţările lor. În Spania, însă, opoziţia conservatoare, Partidul Popular (PP), a obţinut prima sa victorie la nivel naţional în aproape nouă ani. ”Azi o nouă majoritate de spanioli şi-a exprimat dorinţa de schimbare. Am deschis un nou ciclu care va conduce către un guvern PP în Spania”, a afirmat liderul partidului, Mariano Rajoy. Totuşi, nu a fost vorba despre o departajare majoră, premierul socialist Jose Luis Zapatero suferind doar o înfrîngere la limită, obţinînd 21 de mandate, faţă de 23. În schimb, partidele aflate la guvernare în Irlanda, Grecia, Slovenia, Bulgaria, Finlanda, Malta, Slovenia, Letonia şi Ungaria au fost sancţionate de electorat. Cele din Germania, Franţa, Italia, Polonia, Belgia, România şi Luxemburg au fost sprijinite, dar fără prea mult entuziasm, de alegătorii care s-au prezentat la urne.

Partidele extremiste şi populiste au obţinut rezultate importante în Austria, Olanda, Finlanda şi Ungaria, dar au pierdut teren în Polonia, Franţa şi Belgia. La rîndul lor, ecologiştii şi-au îmbunătăţit performanţele la nivelul UE, obţinînd cu patru mandate mai mult decît la alegerile din 2004, potrivit primelor rezultate. Participarea la nivelul UE a scăzut la un nivel record de 43,39%, faţă de 45,7% în 2004. Alegerile europene actuale, ca şi cea mai mare parte din precedentele şase, s-au transformat într-o serie de teste pentru Guvernele naţionale, pe teme naţionale, în contextul recesiunii globale, comentează ”The Independent”.

Rezultat bun al dreptei politice europene, în pofida crizei economice

Presa europeană observă că dreapta politică a obţinut rezultate bune în alegerile europarlamentare, subliniind că stînga nu a ştiut să profite de criza economică. Presa portugheză subliniază că noua majoritate de dreapta din PE îi convine preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Cotidianul grec ”Ta Nea” (centru-stînga) observă o victorie a formaţiunilor de centru-dreapta, în pofida condamnării dogmelor neoliberale. ”Stînga se prăbuşeşte în Europa”, titrează cotidianul italian ”La Stampa”. ”Multe dintre partidele social-democrate din Europa nu au ştiut să profite de criza economică actuală”, apreciază ziarul olandez ”Financieele Dagbald”. ”Partidele de stînga trebuie să se întrebe de ce în plină criză economică partidele preferă politicile liberale”, scrie spaniolul ”El Mundo”. ”Germanii au demonstrat că nu mai doresc subvenţii pentru salvarea companiilor falimentare, nici măcar în perioada de criză”, explică germanul ”Bild”.

Presa europeană remarcă şi rata mare a absenteismului, precum şi ascensiunea partidelor eurofobe. ”Suddutsche Zeitung” se întreabă dacă nu cumva rata mică de participare electorală anticipează prăbuşirea democraţiei. ”Forţele antieuropene au fost consolidate din cauza xenofobiei, şomajului şi crizei economice”, apreciază ”Eleftherotypia”.

Un nou mandat pentru Barroso

Victoria partidelor conservatoare în alegerile europene deschide calea pentru un nou mandat al lui Jose Manuel Barroso în fruntea Comisiei Europene. Opt lideri social-democraţi europeni lansau, săptămîna trecută, un apel pentru constituirea unui front comun împotriva lui Jose Manuel Barroso, un fost militant maoist devenit liberal convins. Barroso a făcut obiectul a numeroase critici pentru prestaţia în cei cinci ani de mandat. Mulţi îi reproşează că a reacţionat tardiv faţă de criza financiară. ”Ne trebuie o comisie cu o strategie”, afirma recent fostul premier belgian Guy Verhofstadt. Barroso a răspuns perfect aşteptărilor britanicilor în contextul crizei financiare, iar acum va fi răsplătit cu un al doilea mandat, de ţările cu care a cooperat eficient.

Conservatorii oferă o alianţă liberalilor şi socialiştilor în PE

Conservatorii din Partidul Popular European (PPE) au oferit, luni, în prima zi după alegerile europene, posibilitatea formării unei mari alianţe în Parlamentul European, liberalilor şi socialiştilor, avînd în vedere că nu au obţinut majoritatea absolută a mandatelor. ”PE trebuie să aibă o majoritate absolută şi, în pofida succesului nostru, niciun grup politic nu a obţinut majoritatea absolută, deci trebuie negociată”, a declarat, luni, belgianul Wilfried Martens, preşedintele PPE. Martens a evocat posibilitatea unei cooperări între cele trei mari familii politice care se află la originea construcţiei europene, creştin-democraţii din PPE, social-democraţii şi liberalii. ”În faţa unei ascensiuni a populiştilor şi euroscepticilor, trebuie mai mult ca niciodată să realizăm această cooperare”, a subliniat liderul PPE. Dar, pentru a forma coaliţia, conservatorii vor trebui să împartă cu aceste formaţiuni posturile importante. Dacă liberalii îi ajută să obţină renumirea lui Jose Manuel Barroso la conducerea Comisiei Europene, atunci aceştia ar fi poate mai înţelepţi dacă nu ar insista să aibă şi funcţia de preşedinte al PE şi să o lase liberalilor şi social-democraţilor. Potrivit rezultatelor parţiale, PPE a cîştigat aceste alegeri europene cu 267 de mandate, faţă de 159 obţinute de social-democraţii din PSE, 81 de mandate obţinute de liberali şi 51 de ecologişti (din totalul de 736 de mandate).