Partidele, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care primesc finanţare de la buget, vor fi obligate să se supună prevederilor privind liberul acces la informaţii de interes public, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni o lege în acest sens.

Preşedintele a promulgat modificarea Legii 544/2001 care extinde categoria instituţiilor care se supun rigorilor accesului liber la informaţii de interes public.

Astfel art 2, alin a) a fost modificat după cum urmează: prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorităţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar, precum şi orice operator sau operator regional, astfel cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanţare din bani publici.

Legea a fost iniţiată de parlamentari PNL şi UDMR, a fost respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional.

În expunerea de motive, iniţiatorii spun că "este inadmisibil ca o instituţie/entitate, fie ea şi privată, dar declarată de utilitate publică, deci care beneficiază de alocări de la bugetul de stat, să invoce clauze confidenţiale la întrebări legate de cheltuirea unor sume de bani care provin de la bugetul de stat". "Astfel de entităţi private dar care intră în categoria celor de utilitate publică beneficiază de bani publici, aşadar de bani colectaţi din taxele şi impozitele plătite de români. Totuşi acestea nu se supun rigorilor de control în virtutea transparenţei. (...) Acestea este motivul pentru care de cele mai multe ori astfel de instituţii devin canale de scurgere a banului public către diverse clientele politice sau ecnomice, fără ca publicul să aibă acces la tabloul de cheltuieli, la modul/schemele de contractare şi unde ajung, în definitv, banii contribuabililor", se mai arată în expunerea de motive. .