Rezultatele alegerilor parlamentare din R. Moldova nu au adus pasul decisiv dorit de mulți către Europa și valorile democratice. Alegătorii moldoveni au acordat cele mai multe voturi Partidului Socialiștilor din R. Moldova, o formațiune politică desprinsă din Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin, cu 21,34% din opțiuni. Forțele politice pro-europene au evitat in extremis catastrofa prin scorul bun obținut de Partidul Liberal Democrat din R. Moldova de 19,44%, dar și prin lipsa de performanță a trei partide și blocuri politice ceea ce va duce la redistribuirea mandatelor parlamentare. Astfel, partidele europene sunt forțate să coabiteze într-o coaliție de guvernământ!

SINGURA SOLUȚIE Cu o rată finală de participare la vot de 55,86%, Comisia Electorală Centrală a validat alegerile, iar după numărarea a 90,32% din buletinele de vot se prefigurează următoarea împărțire a mandatelor parlamentare: Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) 25, Partidul Liberal Democrat din R. Moldova (PLDM) 24, Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM) 21, Partidul Democrat din R. Moldova (PDM) 19 şi Partidul Liberal (PL) 12 mandate. Prin urmare, partidele proeuropene ar avea în total 55 de mandate, iar cele proruse 46.

Dacă votul alegătorilor de pe teritoriul țării i-a mobilizat mai degrabă pe simpatizanții partidelor pro-ruse, votul din diaspora a aparținut în majoritate covârșitoare partidelor pro-europene. Aceste formațiuni politice au înregistrat o victorie categorică în secţiile de votare de pe teritoriul României. În cele 11 secţii de votare din România, PSRM nu a primit niciun vot, în schimb PLDM şi PL au obţinut împreună peste 70% din voturi. Cetăţenii moldoveni care au votat în România au optat în principal pentru PLDM, care a obţinut 40% şi Partidul Liberal cu 33%.

TOTUL E BINE CÂND SE TERMINĂ CU... BINE?! Soluția coaliției parlamentare și guvernamentale este singura soluție pentru formațiunile pro-europene, iar la rândul lor socialiștii nu au părut deloc hotărâți să își asume guvernarea. Partidul Liberal-Democrat din R. Moldova va forma o coaliţie cu Partidul Democrat şi cu Partidul Liberal. Decizia a fost anunță ieri de către liderul liberal-democrat, Vlad Filat, care a făcut declarații presei după ce s-a consultat cu omologii săi Marian Lupu şi Ghimpu. „Nu vom negocia integrarea europeană a R. Moldova, viitorul european al R. Moldova. Nu vin acum cu condiţii. Ne ştim foarte bine şi cred că această cunoaştere ne permite să nu pierdem timpul cu tatonări, ci să oferim substanţă”, a afirmat Vlad Filat.

Toți liderii partidelor pro-europene s-au întrecut în a se declara mulțumiți de rezultatul alegerilor. Până și preşedintele comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că scrutinul parlamentar s-a desfăşurat fără incidente. De altă părere a fost însă preşedintele Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, care a susţinut că au fost depistate nereguli şi cazuri de fraudare a alegerilor. „Noi am pregătit pentru mâine mai multe sesizări. Doar 3.000 de moldoveni din cei 800.000 aflaţi în Rusia au putut să-şi exprime dreptul la vot”, a conchis Igor Dodon. Acesta a promis că intenţionează să propună organizarea unui referendum privind aderarea ţării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi pentru denunţarea Acordului de asociere cu UE.

Nemulțumire a exprimat și Ministerul rus al Afacerilor Externe care a declarat că putea deschide pentru cetăţenii moldoveni circa 30 de secţii de votare, însă autorităţile de la Chişinău ar fi refuzat această propunere. Pe teritoriul Rusiei au fost deschise în total cinci secţii de votare, două la Moscova şi trei la Sankt-Petersburg, Soci şi Novosibirsk. Mii de moldoveni au stat la coadă pentru a putea vota în cadrul scrutinului parlamentar la secţia de votare deschisă la ambasada R. Moldova din Moscova. După închiderea secţiei de votare de la ambasada de la Moscova, sute de moldoveni au scandat „Lăsaţi-ne să votăm!” şi „Suntem pentru Rusia!”, cerând prelungirea programului de votare.

LIDERUL DIN UMBRĂ Igor Dodon, fost membru PCRM, din care a plecat pentru a prelua conducerea Partidului Socialiştilor (PSRM) în 2011, a creat o surpriză de proporţii pe scena politică din R. Moldova, reuşind să aducă această formaţiune extraparlamentară pe primul loc. Igor Dodon, în vârstă de 39 de ani, s-a născut la 18 februarie 1975, în satul Sadova, raionul Călăraşi. A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat în 1997, iar în 1998 a absolvit Academia de Studii Economice, specialitatea Management. A urmat, de asemenea, cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Institutului Internaţional de Management, al cărei absolvent a fost în 2005. În 2002, i-a fost conferit titlul ştiinţific de Doctor în Ştiinţe Economice. Igor Dodon vorbeşte fluent limbile română, rusă şi franceză şi are cunoştinţe de engleză şi germană. Este căsătorit şi are doi copii.

În perioada 18 septembrie 2006 - 31 martie 2008, Igor Dodon a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul lui Vasile Tarlev. În Guvernul următor, condus de Zinaida Greceanîi, şi-a păstrat portofoliul dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, a fost ales deputat din partea PCRM, atât după alegerile din 5 aprilie, cât şi după cele anticipate din 29 iulie. În urma alegerilor din 2010, a fost reales deputat pe listele Partidului Comuniştilor (PCRM).

Pe 11 noiembrie 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramaciuc, Igor Dodon a părăsit PCRM şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor (PSRM), al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an. În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Atunci, deputatul PCRM Mark Tkaciuk a declarat că Igor Dodon a fost plătit cu trei milioane de euro pentru ca grupul său să voteze preşedintele. Ulterior, aceleaşi acuzaţii au venit şi din partea preşedintelui PCRM, Vladimir Voronin. La jumătatea lui 2013, între vechii membri ai partidului PSRM şi echipa nouă condusă de Igor Dodon au apărut disensiuni, una fiind legată de intenţia sa de a organiza un referendum în capitală pentru demiterea primarului Dorin Chirtoacă. În consecinţă, Igor Dodon a înregistrat iniţiativa de a-l demite pe primarul Chişinăului ca un proiect al Fundaţiei Soluţia, iar ulterior a organizat un congres de la care vechea conducere a PSRM a fost exclusă din partid. În prezent, aceasta se judecă cu Igor Dodon.

În alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon a fost contracandidatul lui Dorin Chirtoacă la funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat 50,6% din voturi, iar Igor Dodon 49,4%. După instaurarea embargoului de către ruşi, Vlad Filat şi Vladimir Voronin l-au acuzat pe liderul socialiştilor că el şi Renato Usatîi se fac vinovaţi de interdicţiile impuse de Rusia. „Dodon şi Usatîi se uită în oglindă? Cum pot ei să creeze probleme propriilor cetăţeni? Eu aş numi asta trădare de ţară”, a spus atunci Vlad Filat într-o emisiune televizată.