ABSENTEISM RECORD Circa 110 milioane de cetăţenii cu drept de vot din Rusia au votat, pe parcursul a 24 de ore, în alegerile parlamentare, ce vor decide componenţa Dumei de Stat pentru următorii cinci ani. Scrutinul s-a desfăşurat într-un peisaj politic închis, după o campanie marcată de nereguli şi presiuni fără precedent. Trebuie desemnaţi 450 de deputaţi ai Camerei Inferioare a Parlamentului rus, în cadrul unui scrutin-test pentru premierul Vladimir Putin, care se pregăteşte să revină la Kremlin în 2012, după două mandate de preşedinte între 2000 şi 2008, pe fondul unei scăderi a popularităţii. Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (06.00 ora României) la Moscova şi în alte regiuni mai mari din cea mai mare ţară din lume, care se întinde pe nouă fusuri orare, şi se vor închide la ora 17.00 GMT (19.00 ora României), în vest.

MOBILIZARE FORŢATĂ În afară de Rusia Unită, alte trei formaţiuni care deţin deja mandate în legislatura actuală, Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat şi Rusia Dreaptă, de centru-stânga, urmau să depăşească pragul minim de 7% pentru a intra din nou în Dumă. Alegerile nu au suscitat însă interesul majorităţii populaţiei, înregistrându-se o afluenţă la vot mai scăzută decât în 2007. Absenteismul ridicat a afectat tocmai partidul Rusia Unită, ce domină scena politică de un deceniu, care a pierdut majoritatea de două treimi din Duma de Stat, care îi permitea, în caz de necesitate, să amendeze Constituţia. Partidul lui Vladimir Putin a rămas pe prima poziţie, totuşi, obţinând 48,5% din voturi, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne. Comuniştii rămân a doua forţă politică, obţinând 19,8% din voturi. Partidul Democrat-Liberal din Rusia a primit 11,42%, iar Rusia Dreaptă a obţinut 12,8%, potrivit exit poll-ului VTsIOM. Celelalte trei partide nu au reuşit să treacă de pragul de 7%. Iabloko a primit 4,17% din voturi, Cauza Dreaptă 1,1%, iar Patrioţii Rusiei 0,9%. Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 250.994 alegători de la 1.746 secţii de vot din 62 regiuni. Partidul lui Putin ar urma astfel să dispună de 220 de membri în Parlamentul cu 450 de locuri, în scădere faţă de 315.

NOUĂ FUSURI ORARE Cei care şi-au exprimat dreptul de vot au îndurat chiar şi condiţii extreme. În Ciukotka, regiune din Extremul nord-estic, în apropiere de Cercul Polar, alegătorii s-au prezentat la centrele de votare pe o temperatură de minus 26 de grade Celsius. Primele secţii de votare s-au deschis în estul ţării în regiunile Kurile, Magadan, Kamciatka, urmând ca ultimii să încheie procesul electoral alegătorii din vest la Kaliningrad. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, cei mai activi au fost votanţii din peninsula Ciukotka, care s-au prezentat la urne în proporţie de 73%. Scrutinul a fost monitorizat de 700 de observatori străini, reprezentanţi ai OSCE, ai Consiliului Europei, ai Comunităţii Statelor Independente, precum şi ai altor organizaţii, dar numai în regiuni din jurul Moscovei.

MĂSURI DE SECURITATE SPORITE Poliţiştii din Moscova au intensificat măsurile de securitate. Peste 51.500 de poliţişti şi membri ai trupelor Ministerului de Interne au fost desfăşuraţi pentru a asigura ordinea şi securitatea în capitală. Înainte de scrutin, birourile de vot au fost inspectate cu câini antrenaţi pentru depistarea bombelor. La unele dintre birourile de vot au fost instalate sisteme de detectare a armelor şi peste 6.500 de poliţişti au fost dotaţi detectoare manuale pentru metale. Câteva zeci activişti ai opoziţiei care au încercat să organizeze manifestaţii împotriva alegerilor au fost arestaţi, ieri, la Moscova şi St. Petersburg. Poliţia a reţinut peste 100 de manifestanţi la Moscova, iar 70 au fost arestaţi în St. Petersburg.

Cheltuielile cu organizarea alegerilor s-a ridicat la 7,1 miliarde de ruble (175 milioane de euro), cu 2,8 miliarde de ruble mai mult decât la scrutinul trecut. În Rusia locuiesc peste 108 milioane de persoane cu drept de vot, iar două milioane se află în străinătate.

CENZURĂ PE INTERNET Cel puţin cinci site-uri de Internet independente din Rusia erau inaccesibile ieri, a constatat AFP după ce postul de radio Ecoul Moscovei a denunţat un atac informatic. În afară de Ecoul Moscovei, site-urile cotidianului „Kommersant”, săptămânalului „New Times”, organizaţiei neguvernamentale Golos care inventariază fraudele electorale şi site-ul interactiv Carta fraudelor (http://www.kartanarusheniy.ru) erau inaccesibile. „Mai multe site-uri de informaţii au fost victimele atacurilor informatice în ziua alegerilor legislative”, a anunţat agenţia Itar-Tass. În pofida extinderii utilizării Internetului în Rusia, 59% dintre persoanele chestionate au spus că televiziunile au fost principala sursă de informare în campania electorală. Ziarele şi posturile de radio sunt mult mai puţin populare cu 19%, respectiv 14% dintre ruşi spunând că s-au informat astfel.