Conform unor statistici internaţionale, menite să atenteze la dantura Guvernului Boc, ţara noastră ocupă un loc codaş în ce priveşte igiena personală şi, de la sine înţeles, consumul pe cap de locuitor de săpun şi pastă de dinţi. Conform acestor statistici, unii dintre concetăţenii noştri manifestă o profundă sfială în momentul în care, ieşind, de pildă, de la toaletă, trebuie să se spele pe mâini. Cunosc personaje a căror existenţă de zi cu zi este marcată profund de acest moment decisiv, catalogat de unii ca fiind caracteristic năravului din fire, care, după cum se ştie, nu are lecuire. Apa şi săpunul, e drept, de casă, au reprezentat pentru diverse specimene coşmarul copilăriei lor. Din nefericire pentru cei în cauză, coşmarul s-a prelungit până în zilele noastre. Îi auzim adeseori cum ţipă prin somn, zvârcolindu-se în ghearele unor coşmare de-a dreptul năucitoare. Dacă îi întrebi ce au visat, îţi răspund simplu: “Ne spălam”(!!) Ca folclor, secvenţa este ruptă dintr-un vis pisicesc. În astfel de situaţii mai mult decât dramatice, sunt aruncate pe piaţă tot felul de argumente ieftine. De multe ori, fuga de săpun este pusă pe seama unor tradiţii ieftine şi a unui conservatorism de doi lei. Este invocat rolul dialectic al leşiei, susţinătorii acestei teorii mizând pe faptul că produsul respectiv a dispărut de pe piaţă. Pentru cei care nu se spală deloc sau fac chestia asta foarte rar, în funcţie de starea de spirit din ziua respectivă, scărpinatul în cap simbolizează înmulţirea păduchilor. Nespălatul poate fi foarte uşor reperat în timp şi spaţiu. Transpiră abundent şi pute. Se scarpină des sub braţ, generând, din punct de vedere politic, o confuzie profundă. Nu ştii niciodată când este de stânga şi când de dreapta. Discursurile sale revoluţionare sunt lipsite de conţinut. În schimb, miros de la o poştă. Ca număr, cei care nu se spală zilnic depăşesc nucleul pervers al independenţilor din Parlamentul României. Dacă pun şi ei de un partid? Pentru personajul nostru nespălat, politichia a reprezentat un moment de cotitură. Exact ca în viaţa Didinei, care, la fiecare cotitură, serveşte o înghiţitură… De ce reprezintă politichia un moment de cotitură? Dumneavoastră nu aţi auzit de baia de mulţime? E singura baie unde nu se foloseşte apa şi săpunul! Dintr-o gravă eroare de interpretare, diverşi cetăţeni au confundat baia populară cu baia de mulţime. Atenţie, nu există puncte comune. La baia populară, de pildă, abonaţii sunt instruiţi corespunzător exigenţelor formulate la zi. Nu trebuie să calci pe săpun. Nu este indicat să te apleci când ai pe cineva la spate, mai ales în momentul în care îi simţi răsuflarea în spate. Uneori, la baia populară, viaţa este extrem de periculoasă! Nici nu ştii peste cine dai! La noi, spun statisticile menţionate mai sus, spălatul pe dinţi reprezintă un fenomen extrem de rar. Nu şi gargara din politică…