Mexicanii au participat, duminică, la algeri legislative organizate la mijlocul mandatului preşedintelui conservator, Felipe Calderon, al cărui partid pierde majoritatea pe care o deţine în Congres, în faţa PRI, care s-a aflat la conducerea ţării pînă în 2000. Aproximativ 77 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne. Partidul Revoluţionar Instituţional (PRI) ar fi cîştigătorul alegerilor legislative, potrivit unui prim sondaj realizat la ieşirea de la urne şi difuzat după închiderea secţiilor de votare la ora 20.00 (luni, 04.00, ora României). PRI, care s-a aflat la putere din 1929 şi pînă în 2000, ar fi obţinut din nou majoritatea, cu 40% din voturi, faţă de 29% pentru Partidul Acţiunii Naţionale (PAN, dreapta catolică) al preşedintelui şi 15% pentru Partidul Revoluţiei Democratice (PRD, stînga). Potrivit primelor rezultate oficiale parţiale, PRI s-ar afla, de asemenea, pe primul loc, cu 35,55% din voturi, faţă de 26,7% cîte ar fi obţinut PAN, în urma numărării a 3,6% din voturile exprimate. Cinci sute de parlamentari, şase guvernatori şi 558 de primari urmează să fie aleşi. Acest scrutin are loc la jumătatea mandatului preşedintelui conservator, Felipe Calderon, care se confruntă cu cea mai puternică criză economică ce a lovit ţara din 1995 şi pînă în prezent (o scădere de 8,2% pe primul trimestru), dar şi cu violenţele dintre cartelurile care îşi dispută traficul cu cocaină, din cauza cărora au murit circa 2.500 de persoane de la începutul anului.

Campania electorală, care a fost lansată la jumătatea lui mai, a fost aproape integral umbrită de pandemia de gripă porcină, care s-a soldat cu 119 morţi în Mexic, ţară în care a apărut virusul AH1N1. Institutele de sondare a opiniei publice au prevăzut un recul al partidului prezidenţial (PAN), care dispunea, pînă la această dată, de o majoritate relativă de 206 mandate în Parlament, în faţa PRI, care s-a aflat la putere în Mexic pentru o perioadă de 71 de ani. Mesajul PAN s-a concentrat asupra politicii de securitate a lui Felipe Calderon, care a mobilizat 36.000 de militari pentru a face faţă violenţelor dintre cartelurile de stupefiante, soldate cu circa 10.000 de morţi de la venirea sa la putere, în decembrie 2006. Astfel, PAN a încercat să prezinte fiecare vot ca fiind necesar în vederea susţinerii acestei politici, cerînd alegătorilor să nu lase ţara pe mîna crimei organizate, formaţiunea la putere aruncînd responsabilitatea violenţelor asupra PRI, pe care l-a acuzat inclusiv de complicitate cu traficanţii, de-a lungul numeroşilor ani cînd această formaţiune s-a aflat la putere. Nicio crimă nu a fost anunţată, însă, duminică, la Ciudad Juarez, oraşul mexican cel mai afectat de violenţele dintre traficanţii de narcotice, din cauza războiului pe care-l poartă cartelurile Sinaloa şi Carillo Fuentes în acest oraş. Însă, preşedintele unui birou electoral a dispărut cu tot materialul de vot. În altă parte, în statul Mexico (centru), PAN a denunţat un atac cu un cocteil Molotov împotriva clădirii în care se aflau strînşi liderii şi simpatizanţii partidului.

Potrivit institutelor de sondaj, nivelul participării ar fi foarte scăzut, din cauza creşterii neîncrederii în rîndul mexicanilor, dintre care 47% trăiesc sub pragul sărăciei, în clasa politică tradiţională. Înaintea închiderii secţiilor de votare, rata participării la alegeri la Ciudad Juarez abia atingea 20%.