Circa 6,8 milioane de bulgari au fost chemaţi duminică la urne, în cadrul primului scrutin general după aderarea ţării la UE, la 1 ianuarie 2007. Rata de participare la vot, în cadrul alegerilor legislative din Bulgaria, era de 29,31%, duminică, la ora 13.00, dar prezenţa la urne se preconiza că va fi foarte ridicată, pînă la închiderea secţiilor de vot.

În urma estimărilor a patru institute de sondare a opiniei publice, partidul de centru-dreapta al primarului Sofiei, Boiko Borisov, a fost decretat cîştigător al alegerilor legislative din Bulgaria, devansîndu-i pe socialiştii premierului în exerciţiu, Serghei Stanişev, dar fără a obţine majoritatea absolută. Partidul GERB al lui Boiko Borisov este creditat cu 38,5% pînă la 41,8% din voturi, în timp ce socialiştii s-au clasat pe locul al doilea cu un procentaj cuprins între 17,11 şi 18,5%, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne. Boiko Borisov, care şi-a concentrat campania pe lupta împotriva corupţiei, aproape că şi-a dublat scorul obţinut la alegerile europene. În schimb, socialiştii aflaţi la guvernare, care au pierdut patru puncte procentuale la europene, au reuşit duminică, potrivit acestor estimări, să îşi menţină scorul din 7 iunie (18,5%). Potrivit unei estimări a repartizării mandatelor, difuzate de institutele Alpha Research şi Sova-Harris, partidul de centru-dreapta GERB ar obţine între 115 şi 117 locuri din totalul de 240 ale Parlamentului.

Un nou tip de fraudare a alegerilor din Bulgaria a fost constatat, duminică, atunci cînd în mai multe cazuri alegătorii care s-au prezentat la urne se pare că au fost scoşi de pe listele electorale pentru că ceruseră să poată vota în Turcia. Victimele susţin însă că nu au cerut niciodată să voteze în Turcia, iar unele persoane susţin chiar că nu au fost în viaţa lor în această ţară. Cererile în cauză fuseseră trimise din Turcia înaintea termenului-limită. Patru asemenea cazuri au fost anunţate în oraşul Ruse, unul în localitatea Dobrici din nordul ţării, iar altul în oraşul Kardjali din sud. Autorităţile competente anchetează aceste cazuri dar cel mai probabil victimele fraudelor nu-şi vor putea exercita dreptul de vot înainte de închiderea urnelor. Totodată, numeroşi cetăţeni bulgari din Marea Britanie şi Grecia ar putea fi privaţi de posibilitatea de a vota, din cauza aglomeraţiei de la secţiile de vot deschise în Londra şi Atena, situaţia devenind tensionată din această cauză. Cozi impresionante s-au format la cele două secţii de vot amenajate pentru alegerile legislative bulgare în capitala Marii Britanii. Situaţia este tensionată, deoarece sute de cetăţeni bulgari stau la rînd şi nu sînt siguri dacă vor reuşi să voteze pînă la închiderea urnelor. Numeroşi bulgari au început să plece, după ce au aşteptat un timp îndelungat pentru a încerca să voteze la Londra. Doar două secţii de vot au fost deschise în capitala britanică, în pofida numărului mare de bulgari din Londra. Această situaţie este în contrast cu numărul mare de secţii deschise în Turcia, aproape jumătate dintre cele 274 amenajate în străinătate. O situaţie tensionată se înregistra şi la Atena, o singură secţie de vot fiind deschisă în capitala Greciei. O coadă imensă s-a format în faţa acestei secţii de vot.

Un purtător de cuvînt al Ministerului bulgar al Afacerilor Externe a dezminţit existenţa vreunor nereguli în derularea scrutinului în străinătate, afirmînd că votul se desfăşoară normal. În opinia reprezentanţilor Comisiei Electorale Centrale din Bulgaria, Aleksander Aleksandrov, a declarat că este vina cetăţenilor bulgari din Londra că nu au cerut înaintea alegerilor deschiderea mai multor secţii de vot. Dacă se vor constata încălcări grave în ziua alegerilor parlamentare, delagaţia bulgară la Consiliul Europei riscă să îşi piardă acreditarea, a avertizat, sîmbătă, şeful delegaţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Sofia. Tadeusz Iwinski este liderul delegaţiei APCE care se află în Bulgaria în perioada 3-6 iulie pentru a monitoriza desfăşurarea scrutinului parlamentar. Alegerile au fost monitorizate de 12 membri ai Adunării. Potrivit lui Tadeusz Iwinski, Parlamentul bulgar nu a invitat delegaţia APCE pentru discuţii la nivel înalt, lucru considerat o completă lipsă de cooperare între cele două părţi. Este prima oară în cei 18 ani ai săi de experienţă profesională cînd o delegaţie a APCE nu se întîlneşte cu niciun reprezentant al Parlamentului. În ultimul moment, APCE a primit o invitaţie din partea vicepreşedintelui Adunării Generale, Iunal Liutfi, însă în cele din urmă nu a avut loc nicio întîlnire pentru că Parlamentul s-a dizolvat.

Ministerul bulgar de Interne şi poliţia au anchetat în ultimele zile 108 cazuri semnalate de cumpărare de voturi. Duminică, Ministerul de Interne şi Agenţia Naţională de Securitate au anunţat că numai sîmbătă au cercetat 50 de asemenea acuzaţii, dintre care două au dus la întocmirea de dosare penale. În total 15 dosare vor fi deferite justiţiei. Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne a adăugat că poliţia nu va permite protestatarilor să blocheze drumuri sau secţii de votare, replicînd ameninţării lansate de fermierii bulgari. Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Vite a lansat un apel fermierilor bulgari să boicoteze desfăşurarea alegerilor parlamentare organizînd blocaje în diferite zone ale ţării. Protestul ar urma să înceapă la ora 12.00 şi, în pofida multiplelor întîlniri avute săptămîna trecută cu politicienii, majoritatea asociaţiilor de fermieri au refuzat să renunţe la acţiunile de protest. Nemulţumirile agricultorilor includ întîrzierea plăţii subvenţiilor, impunerea cotelor la lapte, folosirea necorespunzătoare a fondurilor primite din partea UE şi slaba comunicare din partea autorităţilor.