Rezultatele preliminare ale scrutinului de duminică din Serbia situează pe primul loc Partidul Radical Sîrb , ultranaţionalist, cu un scor cu 1% mai bun decît la precedentele alegeri. În comparaţie cu rezultatele obţinute în 2003, rezultatele preliminare de pînă acum indică pierderea unui mandat. După anunţarea primelor estimări, candidatul Partidului Radical Sîrb la funcţia de premier, Tomislav Nikolic a declarat: "Am cîştigat aşa cum ne aşteptasem". Acesta a cerut demisia preşedintelui Boris Tadic şi a premierului Vojislav Kostunica, care au militat în favoarea strîngerii legăturilor cu Uniunea Europeană. Partidul Radical Sîrb a dus o campanie pronunţat anti-occidentală, mai ales că liderul său, Vojislav Seselj, inculpat pentru crime de război, este judecat de Tribunalul Naţiunilor Unite de la Haga. De altfel, Partidul Radical Sîrb a guvernat Serbia în anii `90, în timpul lui Slobodan Milosevic.

Rezultatul alegerilor parlamentare schimbarea faţă de 2003. Partidul Radical Sîrb a întrunit 28,7%, ceea ce îi aduce 81 mandate, Partidul Democrat al premierul Vojislav Kostunica cu 22,9% a obţinut 65 mandate cu 28 în plus faţă de precedentul scrutin. Partidul Democrat din Serbia va dispune de 47 de mandate, G17 Plus de 19, Partidul Socialist de 16 mandate, Partidul Liberal de 15 mandateşi Uniunea Maghiarilor din Serbia -de 3 mandate, Coaliţia Sangeac de 2 mandate, Partidul Rromilor de un mandat, precum Uniunea Rromilor din Serbia. Balanţa puterii ar putea fi deţinută de premierul Kostunica, care ar putea încheia cu alte partide o înţelegere să rămînă premier. Niciunul din partidele democrate nu vor accepta o alianţă cu naţionaliştii sîrbi, ceea ce le păstrează locul în opoziţie.

Principalele probleme cu care se va confrunta viitorul guvern sînt reformele economice, negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în prezent blocate din cauza chestiunii cooperării cu Tribunalul de la Haga şi statutul provinciei Kosovo. Totodată, luna viitoare emisarul-şef al Naţiunilor Unite pentru Kosovo va recomanda o anumită formă de independenţă condiţionată pentru provincia sîrbă, locuită în majoritate de albanezi. Partidul Radical Sîrb se opune vehement unei astfel de soluţii, în timp ce tot spectrul partidelor a propus pentru Kosovo un statut de largă autonomie în cadrul Serbiei.

O lovitură dată Uniunii Europene şi Statelor Unite

Statele occidentale au avertizat populaţia sîrbă înaintea alegerilor că trebuie să se dezică de naţionalism dacă speră să adere la Uniunea Europeană şi NATO şi să recupereze astfel un deceniu de izolare, conflict şi sancţiuni impuse sub regimul lui Slobodan Milosevic. Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie a refuzat, luni, să comenteze victoria ultranaţionaliştilor în alegerile legislative din Serbia, dar a reafirmat că se aşteaptă la cooperare totală din partea autorităţilor de la Belgrad, oricare partid ar fi la putere.

Uniunea Europeană a suspendat negocierile de aderare ale Serbiei în urmă cu opt luni, din cauza incapacităţii autorităţilor de la Belgrad de a-l captura pe Ratko Mladic, iar soarta provinciei Kosovo ar putea fi decisă în cîteva zile. Comunitatea abaneză a avertizat că nu va accepta revenirea provinciei sub suveranitatea autorităţilor de la Belgrad, iar trupele NATO de menţinere a păcii sînt în stare de alertă de teama izbucnirii violenţelor. Uniunea Europeană este însă dispusă să reia negocierile de aderare cu Serbia, dar în cazul în care oficialii de la Belgrad conving procurorii Naţiunilor Unite că vor intensifica eforturile de localizare a fostului general Ratko Mladic. Totodată, Uniunea Europeană sprijină scoaterea de sub suveranitatea Serbiei a provinciei Kosovo şi speră să joace un rol important în administrarea sa, iar perioada de tranziţie să se încheie pînă la jumătatea anului. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Javier Solana, a declarat în urma reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre, organizată luni, că speră în continuare în formarea unui Guvern proeuropean şi democrat.

Cancelarul german Angela Merkel, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, a declarat la sfîrşitul discuţiilor cu preşedintele rus că speră că nu doreşte că eforturile depuse de comunitatea internaţională în soluţionarea crizei din Kosovo să submineze stabilitatea din Serbia, subliniind că doreşte ca provincia sîrbă să înregistreze un progres similar celui din Bosnia-Herţegovina, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Rusia, un aliat istoric al Serbiei, va avea un rol important în viitorul provinciei sîrbe deoarece ar putea uza de dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate pentru a bloca orice propunere privind statutul regiunii. Autorităţile de la Moscova au susţinut pînă în prezent poziţia omologilor de la Belgrad care au respins propunerile privind independenţa provinciei Kosovo. În opinia Moscovei, recunoaşterea independenţei provinciei separatiste ar putea crea un precedent periculos pentru alte regiuni separatiste, printre care Abhazia, Oseţia de Sud şi Transnistria.