Mii de credincioşi sunt aşteptaţi la Slujba de Înviere în noaptea de sâmbătă, 19 aprilie 2014, spre duminică, 20 aprilie, la mănăstirile şi bisericile de parohie din Eparhia Tomisului. Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, a fost prăznuit întotdeauna ca o zi a bucuriei, aceea a Învierii Domnului. Noaptea Învierii este petrecută în biserici, în priveghere şi rugăciune, cântări şi multă lumină, semne ale Mântuirii.

LUMINĂ LA MALUL MĂRII Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara de sâmbătă, 19 aprilie 2014, o delegaţie a Patriarhiei Române va aduce Lumina Sfântă de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim cu un avion special. Delegaţia este formată din Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (coordonator), şi Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paisie Teodorescu, consilier patriarhal. Ea va ajunge la Aeroportul “Henri Coandă” din Bucureşti. La Constanţa, lumina va fi adusă de o delegaţie a Arhiepiscopiei Tomisului. Şi în acest an, aşa cum ne-am obişnuit, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va aduce lumina Învierii din largul mării, în zona Falezei Cazino din municipiu, sâmbătă, 19 aprilie, la ora 23.25. De acolo, Lumina Sfântă va fi purtată în procesiune la altarul de vară din aripa de sud a Catedralei arhiepiscopale, unde se va oficia Canonul Învierii, urmat de Sfânta Liturghie.

„PAŞTI” PENTRU CREDINCIOŞI Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 5.000 pachete cu Paşti (anafură) pentru a fi împărţite celor care vor participa la slujba de Înviere. Potrivit purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Călin Gavrilaş, anafura (Paşti) a fost sfinţită de IPS Teodosie, în Joia Mare. Pâinea pentru Paşti a fost pusă la dispoziţia Bisericii de către Dobrogea Grup. De altfel, slujbe de sfinţire a acestei pâini speciale au avut loc în toate bisericile constănţene. Paştile se mănâncă după Slujba Învierii şi dimineaţa pe nemâncate, în fiecare zi a Săptămânii Luminate, până în duminica Sfântului Apostol Toma (n.r. - la o săptămână după Paşti). „Pâinea pregătită pentru a fi dată credincioşilor se sfinţeşte prin rugăciune şi prin stropirea cu apă sfinţită după ce în prealabil a fost stropită cu vin roşu. Aceasta semnifică faptul că Trupul lui Hristos, adică Sfânta Biserică, conform Sfintei Scripturi, a fost pecetluit, sfinţit prin picăturile de sânge ce au curs din coasta Mântuitorului aflat răstignit pe Sfânta Cruce”, a spus Gavrilaş.

ÎN PRIMA ZI În prima zi de Paşte, de la ora 12.00, IPS Teodosie va săvârşi slujba celei de-a doua Învieri la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa. În cadrul acestei slujbe, Sfânta Evanghelie va fi rostită în 12 limbi de circulaţie internaţională, după numărul Sfinţilor Apostoli. La ora 18.00, la Casa de Cultură este programat tradiţionalul Concert pascal, susţinut de către Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului.

„CHRISTOS A ÎNVIAT!” Din noaptea Învierii şi până la Înălţare, creştinii se salută cu „Christos a înviat!” şi-şi răspund cu „Adevărat a înviat!”. Potrivit preotului paroh al Bisericii „Bunavestire”, din Constanţa, Dănuţ Bertea, Învierea Mântuitorului Isus Hristos aduce în sufletul tuturor bucurie, pentru că Mântuitorul deschide porţile raiului. „După perioada de poticnire în care îndură chinuri, batjocură, ocară, Mântuitorul Iisus Hristos îşi poartă crucea cu demnitate pe drumul Golgotei. Chiar dacă, la un moment dat, cade sub greutatea crucii, se ridică şi merge mai departe, lăsând un exemplu elocvent pentru viaţa noastră cotidiană că, atunci când suntem doborâţi de greutăţile vieţii, trebuie să ne ridicăm, să mergem mai departe, după exemplul lui Hristos. După tristeţe vine bucuria. După întunericul păcatelor care îl răstigneşte pe Iisus Hristos vine bucuria învierii care luminează toată făptura şi creaţia”, a spus părintele Bertea.

CIOCNIREA OUĂLOR Încondeierea şi ciocnirea ouălor, primenirea casei şi înnoirea hainelor sunt cele mai cunoscute obiceiuri specifice Paştelui, alături de datini locale pentru belşug, sănătate şi frumuseţe, dar şi de iepuraşul devenit, şi el, simbol al acestei sărbători. În comunităţile tradiţionale, ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie “pe luate”, “pe schimbate”, “pe văzute” sau “pe nevăzute”. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă. Şi în Bulgaria, ca şi în România, se obişnuieşte ca ciocnitul ouălor să se transforme într-o competiţie între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit borak (în bulgară, luptător - n.r.). În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor.