Într-un scurt răgaz al aprigei bătălii politice declanşate de pierderea poziţiilor-cheie deţinute de fosta guvernare, cea nouă încearcă să demonstreze că e hotărâtă să mişte lucrurile din loc. Iar la originea acestei hotărâri se află unul dintre personajele de forţă ale actualului Executiv: ministrul de Finanţe, Florin Georgescu.

Acesta face o mişcare pe care aproape toate executivele precedente s-au temut să o facă: să creeze posibilităţi de relansare a economiei prin renunţarea la unele măsuri fiscale care s-au dovedit sistematic contraproductive şi blocante. Unul dintre acestea este plata TVA la încasarea facturilor. De teama de a nu fi furat, statul şi-a luat o măsură de siguranţă păguboasă: încasarea TVA la facturare. Pentru negustorii cinstiţi a fost cea mai descurajantă măsură posibilă, iar pentru cei necinstiţi, un stimul de a păcăli statul. În loc să se concentreze pe măsurile de contracarare a evaziunii fiscale prin neplata TVA, băieţii deştepţi de la Fisc au preferat această variantă care nu le aducea nici un surplus de încasări, dar care făcea să nu poată fi acuzaţi că nu încearcă să lupte cu evazioniştii. O altă teamă a autorităţilor a fost aceea că, introducându-se nişte facilităţi fiscale, se va crea un gol temporar de încasări, care ar afecta obligaţiunile curente ale bugetului. Şi atunci, în loc să se încerce aplicarea unor soluţii, s-a preferat stagnarea păguboasă.

Plata TVA la încasare este un pas - e drept, timid - pe drumul unor reforme fiscale. Deocamdată se aplică doar la plăţi mai mici de 500.000 euro - dar acestea revin unui procent majoritar al contribuabililor activi. Mai precis - întreprinderilor mici şi mijlocii. Plata TVA la facturare le băga pe acestea în faliment şi stimula apetitul altor firme pentru recuperări fictive de TVA. O a doua condiţie este ca aceste operaţiuni să se facă doar prin sistemul bancar - ceea ce va scoate o importantă parte a tranzacţiilor din zona gri sau neagră.

Dacă aceste măsuri se vor dovedi folositoare şi mediului de afaceri, şi bugetului, operaţiunea ar putea fi continuată şi pe alte paliere importante. Aş spune că numitorul comun al acestor măsuri trebuie să fie curajul de a le implementa, chiar cu riscul de a se produce unele disfuncţionalităţi, care însă pot fi remediate pe parcurs. Pasul pe care l-a făcut Georgescu este unul dintre mulţi care se aşteaptă de la Executiv, care trebuie să demonstreze că principalul său obiectiv nu este schimbarea oamenilor, sau doar aceasta, ci schimbarea mentalităţii şi a modului în care este privită operaţiunea complexă a ieşirii din recesiune.