Considerat una dintre cele mai importante personalităţi româneşti, PFP Teoctist s-a născut pe 7 februarie 1915, în satul Tocileni, judeţul Botoşani. A îmbrăţişat viaţa monahală la 14 ani, ca frate la Schitul Sihăstria, apoi a ajuns la mănăstirea botoşăneană Vorona. Între 1940 şi 1944 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie la Universitatea Bucureşti, devenind licenţiat în Teologie, specialitatea Liturgică, cu calificativul \"Magna cum laudae\". Pe 6 august 1935 a depus voturile monahale la mănăstirea Bistriţa, judeţul Neamţ, primind la călugărie numele de Teoctist, iar la 25 martie 1945 a fost hirotonit ieromonah la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. După moartea Patriarhului Iustian, pe 31 iulie 1986, a devenit locţiitor de patriarh, iar la 9 noiembrie 1986, a fost ales ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost înscăunat la 16 noiembrie 1986, de-a lungul timpului obţinînd numeroase ordine bisericeşti din partea Patriarhiilor Antiohiei, Ierusalimului, Moscovei, Serbiei, Greciei, Ciprului, Cehoslovaciei, Finlandei, dar şi din partea Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea. Pe parcursul celor 20 de ani de patriarhat, PFP Teoctist a înfiinţat 12 noi eparhii în ţară, a contribuit la reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală şi de Nord. Pe de altă parte, a contribuit la consolidarea relaţiilor cu toate Bisericile Ortodoxe şi cu Biserica Romano-Catolică. De altfel, în timpul patriarhatului PFP Teoctist, în 1999, a avut loc prima vizită a unui Papă, SS Ioan Paul al II-lea, într-o ţară majoritar ortodoxă. Activitatea Patriarhului Teoctist nu a fost lipsită de dificultăţi, mai ales după căderea regimului comunist, de multe ori atacurile la adresa Bisericii fiind confundate cu cele orientate împotriva sa. Acuzat că a colaborat cu legionarii şi Securitatea, la cererea CNSAS, Serviciul Român de Informaţii a comunicat, în baza dosarului informativ 62046, că Patriarhul Teoctist \"a fost urmărit de fostele organe ale Securităţii\". De numele patriarhului Teoctist se leagă şi reluarea formalităţilor pentru construirea Catedralei Mîntuirii Neamului, problemă care a provocat numeroase discuţii, legate, în special, de amplasamentul construcţiei.

Doliu naţional la înmormîntarea PFP Teoctist

Pentru a comemora trecerea la Creator a Întîistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, în toate catedralele mitropolitane şi episcopale din ţară şi străinătate vor fi organizate slujbe speciale zilnice, pînă în ziua înmormîntării. După ce ierarhii care fac parte din Sinodul BOR vor decide data la care fostul Părinte va fi înmormîntat, aceasta va fi declarată zi de doliu naţional. \"Avem rugăciuni speciale care se rostesc în aceste momente, pentru odihna sufletului. Sîntem surprinşi, îndureraţi, dar cu nădejdea Învierii\", a declarat exarhul cultural al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, părintele arhimandrit Timotei Aioanei. La fel de îndurerat s-a arătat şi Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, care a spus că dispariţia PFP Teoctist lasă un gol imens în sufletele milioanelor de credincioşi: \"A fost o moarte fulgerătoare, care va lăsa urme adînci în sufletele noastre. Părintele nostru a fost foarte iubit de credincioşi, pentru că ştia să le aline durerile cu sfatul său, cu vorba plină de înţelepciune, a vorbit pe înţelesul tuturor şi a fost perceput ca un model de înţelepciune. PFP Teoctist a înscris Biserica pe făgaşul cel bun şi drept\". Înaltul ierah tomitan a adăugat că BOR nu va desemna un succesor al Patriarhului Teoctist vreme de 40 de zile de la trecerea acestuia la cele veşnice, iar cel care îi va lua locul va fi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Daniel. \"Sînt canoanele bisericeşti care trebuie respectate, însă acum sîntem într-o perioadă de doliu\", a încheiat IPS Teodosie.