Mihai Cristian Dărmănescu și Florin Daniel Nistor, acționari și administratori ai grupului de firme Alfredo, au fost reținuți de procurorii DIICOT sub acuzația de evaziune fiscală și vor fi prezentați astăzi Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă. În același dosar a fost reținut și Cătălin Leonte, pentru care procurorii cer de asemenea arestarea preventivă. Procurorii DIICOT și ofițeri de poliție judiciară au efectuat marți 23 de percheziții domiciliare și la sediile sociale ale unor societăți comerciale din București și județele Ilfov, Constanța și Bacău, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, constituit în vederea săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit unui comunicat al DIICOT, în perioada 2009 — 2010, reprezentanții legali ai SC Alfredo Fresh SRL și SC Alfredo Foods SRL au constituit un grup infracțional organizat împreună cu mai multe persoane, în scopul organizării unor circuite financiare fictive de natură să asigure sustragerea societăților comerciale de la achitarea TVA aferentă comercializării pe piața internă a produselor alimentare achiziționate din spațiul intracomunitar. Anchetatorii susțin că membrii grupării au creat un mecanism extrem de bine pus la punct, înființând pe teritoriul României, prin intermediul mai multor persoane, zeci de societăți comerciale cu un comportament de tip "fantomă", care funcționau o scurtă perioadă de timp, fiind interpuse în raporturile comerciale dintre furnizorii reali de marfă din Uniunea Europeană și beneficiarii finali SC Alfredo Fresh SRL și SC Alfredo Foods SRL. Societățile cu comportament de tip "fantomă", interpuse în lanțurile comerciale între furnizorii din spațiul comunitar și societățile beneficiare SC Alfredo Fresh SRL și SC Alfredo Foods SRL, fie nu au funcționat la sediile sociale declarate, fie contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru și nici salariați. Sediile sociale erau formale, de cele mai multe ori fiind sediile unor cabinete de avocatură și utilizate exclusiv pentru primirea corespondenței. Aceste societăți comerciale au fost folosite pentru a simula tranzacții comerciale, fiind interpuse între un furnizor extern și societatea care reprezenta adevăratul beneficiar al tranzacției.