Ieri s-au împlinit patru ani de la protestele anticomuniste de la Chişinău, care s-au soldat cu devastarea preşedinţiei şi Parlamentului, cel puţin o persoană decedată şi sute de tineri arestaţi, care au acuzat că au fost torturaţi de poliţişti în timpul detenţiei. Deşi atât fosta, cât şi actuala guvernare de la Chişinău s-au declarat interesate de depistarea adevăraţilor autori ai acestor acţiuni, până acum nu există nicio versiune oficială în acest sens. Considerate ca fiind unul din principalele impulsuri care au contribuit la venirea actualei conduceri de la Chişinău la putere, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă, protestele din aprilie 2009 nu mai atrag atenţia autorităţilor, chiar dacă această dată a fost declarată de Parlament Ziua Libertăţii.

În acest an, în centrul Chişinăului au avut loc doar câteva manifestări, la care a participat conducerea Primăriei Chişinăului şi reprezentanţi ai Partidului Liberal, precum şi un miting de protest coordonat de o organizaţie de tineri creată recent. Reprezentanţi ai societăţii civile au organizat un marş prin faţa instituţiilor de drept, pentru a determina autorităţile să-i pedepsească pe vinovaţii maltratărilor care au urmat protestelor. Procuratura Generală a anunţat că din cele peste 70 de cauze penale pornite împotriva celor care au maltratat protestatarii, au fost condamnaţi 14 poliţişti. Politicienii şi autorităţile de la Chişinău critică faptul că până acum nu s-a făcut lumină în privinţa acestor proteste care au condus la distrugerea sediilor Parlamentului şi preşedinţiei, care nu au fost reparate nici până astăzi. Unii susţin că adevărul nu va fi aflat niciodată.

La 7 aprilie 2009, în urma alegerilor parlamentare câştigate de comunişti, câteva zeci de mii de tineri s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar în scurt timp, mitingul paşnic s-a transformat în violenţe. O parte dintre participanţi au atacat sediile preşedinţiei şi Parlamentului, i-au atacat cu pietre pe poliţişti, iar ulterior, Parlamentul a fost devastat, unele birouri au fost incendiate şi poliţia nu a opus rezistenţă. Poliţia a intervenit în forţă abia noaptea, când în centrul Chişinăului mai erau câteva zeci de persoane. Ulterior, sute de tineri au fost arestaţi, acuzând mai târziu că au fost maltrataţi de poliţie, iar un tânăr a decedat în urma bătăilor. Protestele din 7 aprilie, dar mai ales maltratările care le-au urmat au scindat şi mai mult societatea şi partidele politice, ducând la alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora Partidul Comuniştilor a trecut în opoziţie.

ÎNGRIJORARE LA MOSCOVA Autorităţile ruse se declară îngrijorate de o iniţiativă legislativă de la Chişinău ce prevede înlocuirea limbii moldoveneşti cu cea română, ca limbă de stat. MAE rus pune sub semnul întrebării conformitatea acestui proiect de lege cu normele democratice. ”Provoacă nelinişte faptul că în aspiraţia lor obsedantă de a impune condiţii dictate din exterior, autorii amintitului proiect de lege şi cei care se află în spatele lor sunt gata să renunţe la principiile statului suveran moldovenesc, stipulate în constituţie şi ignoră structura interetnică, formată de-a lungul secolelor, a societăţii moldoveneşti”, se spune în comentariul Rusiei. ”Nu putem să nu luăm în considerare şi impactul devastator pe care asemenea iniţiative îl au asupra procesului complex de restabilire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol, de apropiere a malurilor Nistrului, ca o condiţie indispensabilă pentru atingerea progresului în soluţionarea transnistreană. Rusia speră că bunul simţ şi înţelepciunea politică prevalează, cu scopul de a menţine armonia şi înţelegerea reciprocă, caracteristice, în mod tradiţional, societăţii moldoveneşti multietnice”, conform diplomaţiei ruse.

Proiectul de lege privind politicile lingvistice în R. Moldova a fost elaborat şi înregistrat în Parlamentul de la Chişinău la sfârşitul lunii martie, de către deputatul liberal Ana Guţu. Acesta prevede că în R. Moldova se vorbeşte limba română, şi nu moldovenească, cum este în prezent şi impune obligativitatea studierii în şcoli în limba română, în contextul în care în prezent există unităţi de învăţământ cu predare în alte limbi, în special în rusă, iar în universităţi există grupe pentru studenţi rusolingvi. Deputaţii din opoziţie, cei din Partidul Comuniştilor şi deputaţii neafiliaţi şi cei din Partidul Democrat au anunţat că nu vor susţine proiectul de lege. Limba română a fost declarată limba oficială a R. Moldova în Declaraţia de Independenţă, dar Constituţia adoptată în 1994 a statuat drept limbă de stat, limba moldovenească. Doar 75% din populaţie vorbeşte limba oficială, potrivit recensământului din 2004, iar în oraşele mari din R. Moldova, precum Bălţi şi Comrat, se vorbeşte preponderent sau aproape exclusiv în rusă.