Cutremurul de săptămîna trecută a readus în actualitate dezbaterile pe tema clădirilor cu risc seismic ridicat. Inspectorul teritorial şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii Sud-Est (ITCSE), Florentin Ion, a declarat că instituţia pe care o conduce desfăşoară în permanenţă acţiuni privind constituirea unei situaţii cît mai exacte a clădirilor vulnerabile la activităţile seismice. „Am propus ca, în perioada următoare, să desfăşurăm o acţiune amplă de identificare şi inventariere a construcţiilor. Conform statisticilor actuale, la nivelul judeţului Constanţa au fost expertizate deja 69 de construcţii, iar alte 23 de clădiri sînt propuse spre expertizare. Din cele 69 de clădiri expertizate, nouă se încadrează în clasa de risc seismic 1, însemnînd că aceste imobile sînt vulnerabile şi nu mai prezintă siguranţă în exploatare”, a declarat inspectorul teritorial şef. Conform legislaţiei actuale, proprietarii acestor imobile au obligaţia legală de a demara lucrări de consolidare. Cinci din cele nouă clădiri de risc 1 identificate sînt amplasate în municipiul Constanţa, în zona centrală şi Peninsulară a oraşului, avînd regimul de înălţime P şi P+2. Alte două blocuri P+4 cu grad de risc 1 sînt la Cernavodă, unul (P+4) la Hîrşova şi unul (P+3) la Năvodari.

Proprietarii au obligaţia legală de a-şi întreţine imobilul

Conform afirmaţiilor lui Florentin Ion, prin Ordonanţa 20/1994, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Administraţiei elaborează programe anuale de intervenţii asupra acestui gen de construcţii, în baza listelor de priorităţi întocmite de consiliile judeţene şi aprobate de comisii tehnice guvernamentale. „Cele două blocuri de la Cernavodă şi un bloc de la Hîrşova sînt prinse deja într-un astfel de program anual, fiind deja în faza de proiectare privind consolidarea imobilelor. Toţi proprietarii din aceste imobile au stabilită clar, prin lege, obligativitatea întreţinerii clădirii şi punerea în siguranţă a construcţiei. În funcţie de posibilităţi, Guvernul vine şi susţine material proiectul de consolidare”, a mai spus Florentin Ion. Practic, cînd o construcţie este inclusă în programul anual privind consolidarea, se instituie o ipotecă de stat pe construcţie. Statul începe plăţile către constructor pentru executarea proiectului, iar la finalizarea lucrărilor, proprietarii achită către stat sumele avansate, în rate egale, fără dobînzi, în maximum 25 de ani. Excepţie de la plata acestor rate fac cei cu venit mediu lunar/membru de familie mai mic decît venitul mediu lunar net/economie. „Mulţi dintre proprietarii şi administratorii imobilelor consideră că este de datoria statului să le repare imobilele. Este greu de crezut că statul ar putea vreodată să suporte material lucrările de consolidare. Beneficiarii imobilelor cu risc seismic trebuie să conştientizeze că, locuind în imobile cu risc seismic, îşi pun în pericol viaţa. Proprietarii pot fi chiar sancţionaţi în momentul în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale, cu amenzi de pînă la un miliard de lei. Am evitat însă să amendăm pentru a le oferi oamenilor posibilitatea de a strînge bani pentru a plăti intervenţiile pentru consolidare”, a spus inspectorul teritorial şef.