Constănţenii Aurel Rizea, Radu Bedreag, Valentin Darie şi George Neamţu se judecă de doi ani cu statul, cerînd dezvăluirea identităţii celor care i-au împuşcat în 1989. Ei au dat în judecată Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, Serviciul Român de Informaţii, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar Constanţa şi Guvernul, pe motiv că aceste instituţii ascund identitatea celor care au tras focuri de armă asupra lor în noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989. Toţi au suferit intervenţii chirurgicale pentru extragerea gloanţelor sau refacerea ţesuturilor zdrobite, iar Rizea a rămas chiar cu un handicap permanent. “Nu dorim decît să se facă dreptate şi persoanele implicate să îşi asume răspunderea”, a declarat Valentin Darie. În plîngerea adresată instanţei de judecată în 2004, Darie declară că, în noaptea de 24 – 25 decembrie 1989, a primit însărcinarea de a se deplasa cu maşina sa la o unitatea de tîmplărie de pe strada Cibinului, din Constanţa. În apropierea obiectivului, bărbatul a auzit împuşcături, iar pe şoseaua Filimon Sîrbu (n.r. - acum IC Brătianu) din Constanţa a început să se tragă asupra maşinii, focul fiind deschis din ambele părţi ale străzii, fără un avertisment prealabil, luminos sau sonor. “Oprisem la două puncte de control, după ce militarii au semnalizat cu lanterna. Au verificat autoturismul şi m-au sfătuit să merg încet şi să opresc la toate punctele de control. Mi-am continuat drumul şi, din senin, asupra autoturismului pe care îl conduceam s-a deschis focul”, a mai spus Darie. El s-a ales cu trei plăgi împuşcate, fiind rănit la picioare şi la antebraţul stîng. A avut nevoie de mai bine de trei luni de îngrijiri medicale pentru refacere, iar în spital a fost considerat, iniţial, terorist şi a primit îngrijiri abia după ce soţia lui, care este medic, l-a găsit aruncat pe o targă. În urma incidentului, supavieţuitorii au dat declaraţii legate de împrejurările în care s-au petrecut lucrurile. Ei au afirmat că, după ce focul a încetat, mai mulţi militari în uniformă de marină, însoţiţi de un ofiţer, s-au apropiat de maşină şi le-a reproşat că nu au oprit la semnal. Darie susţine că la Parchetul Militar Constanţa se află un dosar penal în care el are calitatea de parte vătămată şi în care se fac investigaţii cu privire la autorii agresiunii, neidentificaţi pînă în prezent. El a mai spus că din sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990 – 1994, privind evenimentele din decembrie 1989, rezultă că, după 22 decembrie, doar membrii primelor cinci părţi implicate în proces aveau în mod oficial armament în dotare. De aceea a solicitat instanţei de judecată să stabilească răspunderea civilă pentru faptă şi neglijenţă faţă de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, Serviciul Român de Informaţii. De asemenea, Guvernul este acuzat de toleranţă faţă de cei care au deschis focul asupra maşinii. Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Militar Constanţa au fost chemate în judecată pentru stabilirea răspunderilor civile şi pentru neidentificarea agresorilor.

Solicitare pentru a dovedi că nu a fost despăgubit

Pe parcursul cercetărilor, reprezentanţii Parchetului instanţei supreme au susţinut că cei care au tras asupra maşinii au fost identificaţi, iar dosarul penal în acest caz a fost soluţionat prin neînceperea urmăririi penale, conform unei rezoluţii din 1990. La rîndul lor, reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor au subliniat faptul că nu cunosc însărcinările pe care Valentin Darie (militar în rezervă) le-a primit în noaptea de 24 spre 25 decembrie 1989. La termenul de ieri al procesului care se află pe rolul Curţii de Apel Constanţa, lui Darie i s-a solicitat să depună în instanţă acte prin care să probeze că nu a fost despăgubit material. “Este destul de ciudată această solicitare adresată mie cînd se poate proba foarte uşor dacă statul român m-a despăgubit în vreun fel, lucru care nu s-a întîmplat. Cel mult eu pot da o declaraţie pe proprie răspundere că nu am primit spaţiu comercial, casă sau teren şi nici nu am beneficiat de vreo altă formă de despăgubire”, a mai spus Darie. El a povestit că a fost o adevărată aventură să găsesească un avocat constănţean în momentul în care s-a hotărît să dea instituţiile statului în judecată. Pînă la urmă, avocatul pensionar Iosif Borca a preluat dosarul în care reclamanţii au solicitat despăgubiri cuprinse între 90 şi 110 de miliarde de lei vechi din partea statului. Următorul termen în proces a fost fixat pentru 5 septembrie însă, în cazul în care vinovaţii vor fi exoneraţi de răspundere, cei patru constănţeni îşi vor continua lupta pînă la epuizarea tuturor căilor de atac din România. “Sînt dispus să ajung şi la Strassbourg unde deja s-a creat un precedent: cîteva personae rănite în evenimentele din 1989 au avut cîştig de cauză”, a mai spus Valentin Darie.