"Agenţia Spaţială Europeană (ESA-European Space Agency), în colaborare cu NOVESPACE, oferă universităţilor din Uniunea Europeană şi Canada posibilitatea de a participa la un concurs de proiecte care vizează cercetarea unor fenomene din domeniul fizicii, biologiei, chimiei în condiţii de micro-gravitaţie. În acest fel se oferă studenţilor şansa de a efectua experimente practice, utilizînd tehnologie de ultimă generaţie, în condiţii de imponderabilitate, la bordul celui mai mare avion din lume (A300 ZERO-G), care poate zbura pe o traiectorie parabolică. Anul acesta, la cea de a IX-a ediţie a concursului "ESA Student Parabolic Flight Campaign" au participat peste 100 de echipe, însumînd peste 400 de studenţi, aparţinînd unui număr de 50 universităţi din UE şi Canada. În urma unei riguroase selecţii ştiinţifice efectuate de juriul compus din specialişti ESA şi NOVESPACE, au fost alese 30 de proiecte cîştigătoare. Una dintre cele 30 de echipe calificate, este şi echipa LEDA, compusă din patru studenţi români: Flaviu Valentin Bârsan, anul II la inginerie la Universitatea din Calgary, Canada, Ciprian Gal, student în anul II la Fizică, Dan Andrei Costea student anul II la Inginerie Electrică şi Informatică şi Adrian Costache - student la Inginerie Electrică şi Informatică, ultimii trei studiind în cadrul Universităţii Internaţionale Bremen, Germania. Cei patru români sînt constănţeni şi primii cîştigători ai concursului "Space Settlement Design Contest - Reach for the Stars" organizat de "NASA Ames Research Center în urmă cu trei ani. Proiectul prezentat era o staţie intergalactică denumită "LEDA", nume pe care echipa l-a păstrat. "Experimentul ce urmează a fi efectuat de către echipa LEDA are importante aplicaţii în industria aeronautică şi implică utilizarea ultrasunetelor pentru îndepărtarea bulelor de aer, în condiţii de imponderabilitate, de pe suprafeţele imerse", a declarat liderul grupului, Dan Andrei Costea. Compania franceză Novespace a fost angajată de Agenţia Spaţială Europeana (ESA) pentru a pune la dispoziţie logistica şi a superviza pregătirea tehnică a experimentelor. Centre d‘Essais en Vol (CEV – Centrul Francez de Testare a Zborului) a pus la dispoziţie tot ce este legat de personalul de zbor. Suportul tehnic aeronautic a fost suportat de filiala din Bordeaux a companiei Sogerma. O campanie ESA tipică este structurată pe două săptămîni, timp în care participanţii îşi montează experimentele, le testează, le introduc în avion şi se pregătesc din punct de vedere tehnic, medical şi al tehnicii de manifestare în timpul zborului. Românii s-au aflat la ESA în perioada 30 august - 8 septembrie. Ei au fost însoţiţi de îndrumătorul lor, de la Centrul de excelenţă, Ion Băraru. “Am constatat că ai noştri erau foarte bine pregătiţi comparativ cu ceilalţi studenţi din Europa şi Canada. Am avut şi peripeţii, în sensul că o parte din componentele aparatului experimental s-au rătăcit, însă pînă la urmă bagajele au ajuns în timp util”, a declarat Ion Băraru.

Deschizători de drumuri pentru următorii absolvenţi

Pentru desfăşurarea experimentelor în condiţii de gravitaţie zero, au fost propuse trei zboruri de cîte 30 de parabole pentru marţi, miercuri şi joi dimineaţa, durata unui zbor fiind de aprox. două ore şi jumătate. În caz de probleme tehnice ale zborului sau dacă vremea s-ar fi dovedit necorespunzătoare, zborurile puteau fi amînate pentru după-amiaza aceleiaşi zile. Vinerea este de obicei păstrată ce rezervă pentru zboruri amînate din cauza altor situaţii neprevăzute. Românii au zburat cu una dintre cele mai mari aeronave, A – 300, echipată special pentru activitatea de cercetare. Presiunea din avion este de 800 milibar, iar temperatura de 18 – 25 grade Celsius şi există o linie de ventilare pentru eliminarea gazelor şi a lichidelor apărute în timpul zborului. Suprafeţele interioare sînt acoperite de structuri din spumă albă protectoare, pentru a preveni rănirea celor care participă la zbor. “Am făcut numeroase teste medicale înainte de a ne califica pentru acest experiment şi ne bucurăm că sîntem primii români care am reuşit să zburăm în condiţii de imponderabilitate”, a mai spus Dan Andrei Costea. Practic, din starea de zbor staţionar orizontal, avionul îşi ridică treptat botul şi începe să urce sub un unghi de 45 de grade. Această fază “de injecţie” durează aprox. 20 de secunde, în timpul căreia acceleraţia resimţită de corpul uman este echivalentă cu 1,8 g, unde g este acceleraţia căderii libere la sol. Forţa de tracţiune a motorului este redusă la minimum necesar, doar pentru a compensa frecarea cu aerul, iar avionul urmează o traiectorie baliistică de cadere liberă, adică o parabolă, durînd aprox. 20 de secunde, în timpul cărora se manifestă starea de imponderabilitate. La sfîrşitul acestei perioade, avionul revine la un zbor orizontal printr-o manevră în timpul căreia acceleraţia redevine 1,8 g. Aceste manevre decurg în mod succesiv cu o perioadă de trei minute între startul a două parabole consecutive, adică un minut pentru faza parabolică (20 s la 1,8 g, 20 s la “0 g” şi alte 20 s la 1,8 g), urmată de o perioadă de două minute de perioadă de repaus cu zbor orizontal la acceleraţie gravitaţională normală.

Pe tot parcursul zborului, absolut tot personalul aflat la bord este permanent informat de starea zborului, cu indicarea timpului rămas pînă la următoarea parabolă, faza “de injecţie”, numărul de minute pentru perioadele de repaus etc. Uzura avionului la un singur zbor echivalează cu cea a unui avion care a efectuat o sută de decolări şi aterizări, iar echipajele au avut aceleaşi experienţe pe care le trăiesc şi astronauţii. Pentru realizarea dispozitivului cu care studenţii români au testat utilizarea ultrasunetelor pentru îndepărtarea bulelor de aer, în condiţii de imponderabilitate, de pe suprafeţele imerse, şi-au dat concursul mai mulţi sponsori constănţeni, dar şi Agenţia Spaţială Română (ROSA). “Experimentul acestor tineri a fost un succes, au existat şi conferinţe pentru comunicări ştiinţifice, au apărut pe mai multe televiziuni naţionale ale unor ţări din UE şi chiar şi pe Discovery, însă la noi, numai presa locală a tratat acest subiect. Avem copii foarte buni şi despre constănţeni se va mai scrie mult în presa internaţională pentru că nivelul olimpicilor noştri, aşa cum au fost şi cei patru tineri de care vorbim acum, este mult mai ridicat decît în alte ţări europene”, a mai spus Ion Băraru. Performanţa celor patru studenţi este remarcabilă, cu atît mai mult cu cît sînt primii români care au zburat în spaţiu, iar ei speră ca performanţa lor să nu fie singulară, ci ei să fie doar deschizători de drumuri pentru promoţiile de absolvenţi constănţeni care sînt fascinaţi de fizică, chimie, biologie, matematici şi, în general, de ştiinţele exacte.