MAREA DESCOPERIRE Extracţia de gaze din Marea Neagră ar putea începe spre sfârşitul deceniului, iar exploatarea zăcământului descoperit la începutul anului, timp de zece ani, ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale, spune directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. Ba mai mult, unul dintre efectele directe va fi reducerea facturii la gaz pentru consumatori. „Estimăm o acumulare de gaze de circa 42 - 84 miliarde metri cubi, la sonda Domino 1 din Marea Neagră. Producţia ar putea începe în 2018. Trebuie să mai vedem însă ce alte puncte posibile de exploatare există”, explică şeful Petrom. ExxonMobil şi OMV Petrom pregătesc, pentru următorii doi ani, investiţii de până la 1,23 miliarde dolari în foraj petrolier şi lucrări adiacente în Marea Neagră. „În următorii ani, în România, peste 50% din necesarul de resurse energetice primare va reveni din hidrocarburi, petrol şi gaze”, adaugă Mariana Gheorghe. Potrivit spuselor sale, pentru a extrage „prima moleculă de gaz” sunt necesare investiţii de miliarde de euro, „un efort cu aport la PIB, care va ajuta bugetul de stat şi va genera locuri de muncă”.

POTENŢIAL URIAŞ Pentru a deveni complet independentă energetic, România are nevoie de investiţii anuale de 3 - 4 miliarde euro, până în 2030, asigurate în mare parte de sectorul privat, explică CEO-ul Petrom. „Industria energetică are un potenţial deosebit, nu numai de a aduce resurse necesare României, dar şi de a fi un factor de creştere economică. În primul rând, avem un mix de resurse primare foarte ridicat - de la petrol şi gaze (suntem singurul producător în sud-estul Europei) la hidroenergie şi energie nucleară. Nu mai vorbesc de energia regenerabilă”, spune Gheorghe, avertizând că, în lipsa investiţiilor, dependenţa faţă de importuri va creşte în timp la circa 50% din consum, până în 2030. Evident, şi statul trebuie să-şi joace rolul, investind în dezvoltarea infrastructurii.

REDEVENŢELE, ÎN DEZBATERE OMV Petrom şi Guvernul au început, de câteva luni, discuţiile privind redevenţele pentru petrol şi gaze, dar deocamdată sunt analizate doar „principiile privind impactul unui nou nivel al taxelor asupra companiei şi economiei”, după cum spune Mariana Gheorghe. „Contractele noastre nu expiră în 2014. Este vorba de acea clauză de stabilitate garantată de Guvern tuturor producătorilor, nu numai OMV, până în anul 2014, prin care se menţin redevenţele la nivelul curent, şi anume între 3,5 şi 13,5%”, explică oficialul companiei. Ea mai spune că grupul OMV Petrom este foarte deschis asupra subiectului: „Tot ceea ce nu se ia ca taxe se foloseşte de către companie pentru investiţii”. Statul încasează anual redevenţe miniere şi petroliere de circa un miliard lei.

CE SCHIMBĂRI VREA STATUL Principalii jucători din sector sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş. Potrivit acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor din sectorul gazelor şi electricităţii. În plus, la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare a companiilor de petrol şi gaze naturale. Potrivit angajamentelor asumate de Guvern faţă de FMI, preţurile gazelor şi electricităţii vor fi liberalizate integral, până în 2018, în etape şi diferenţiat pentru consumatorii industriali şi cei casnici.

REVENIRE GREA Nu vin însă vremuri uşoare. Europa şi România, ca parte a continentului, vor trece printr-o perioadă dificilă, în următorii ani, iar sectorul energetic naţional ar putea contribui la revigorarea economiei dacă vor fi făcute investiţii semnificative, conchide Mariana Gheorghe. Cel mai recent avertisment similar a fost făcut săptămâna trecută de economistul-şef al FMI, Olivier Blanchard, care a spus că economia mondială va avea nevoie de cel puţin zece ani pentru a ieşi din criza declanşată în 2008.