Patru militari ucraineni au fost ucişi în estul țării, de la intrarea în vigoare, vineri, a armistiţiului semnat de Kiev şi separatişti pro-ruşi, a anunţat, ieri, un reprezentant al Ministerului ucrainean al Apărării. ”În timpul armistiţiului, patru militari au fost ucişi, iar alţi 29 au fost răniţi”, a declarat Vitali Andronatii, şeful departamentului medical al Ministerului Apărării, citat de presa ucraineană. De asemenea, aeroportul de la Doneţk, bastionul rebeliunii pro-ruse din estul Ucrainei, a fost ţinta unor tiruri cu lansatoare de rachete de tip Grad, în noaptea de luni spre marţi, a anunţat Statul Major al „operaţiunii antiteroriste" ucrainene, semnalând şi alte atacuri asupra unor poziţii ucrainene în regiunea Doneţk. Acestea nu s-au soldat cu victime. Kievul şi separatiştii au încheiat, vineri, un acord de încetare a focului, menit să pună capăt unui conflict de aproape cinci luni, în care au fost omorâte peste 2.700 de persoane, iar aproximativ o jumătate de milion de oameni s-au refugiat ori strămutat.

650 DE PERSOANE ELIBERATE DE REBELI Rebelii din estul Ucranei au eliberat aproape 650 de persoane capturate în cele cinci luni de conflict, a anunţat, luni seara, o sursă din cadrul Guvernului ucrainean, clarificând datele furnizate de preşedintele Petro Poroşenko. Liderul ucrainean a anunţat în cursul vizitei pe care a efectuat-o la Mariupol, în sud-estul ţării, că Kievul a reuşit să elibereze 1.200 de persoane de la semnarea acordului cu separatiştii, vineri, la Minsk. O sursă apropiată preşedintelui a declarat că Poroşenko se referea la numărul total al persoanelor capturate de rebeli în timpul conflictului cu armata. Rebelii au eliberat 648 de persoane, a declarat această sursă, sub protecţia anonimatului, iar alte peste 500 urmează să fie eliberate în curând. Un purtător de cuvânt militar ucrainean a anunţat anterior că 20 de militari au fost predaţi Kievului de către rebeli începând de vineri, o informaţie confirmată de Poroşenko mai târziu, în cursul deplasării la Mariupol. Un port la Marea Azov, Mariupol, ultimul mare oraş aflat sub controlul ucrainean în est, este de mai multe zile scena unor confruntări între armată şi rebeli. Oraşul este considerat o zonă strategică, iar dacă separatiştii vor prelua controlul aupra lui, vor asigura o legătură între frontiera rusă şi peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în martie.

UE ȘI RUSIA POT REDEVENI PRIETENE ORICÂND Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat luni că UE şi Rusia ar putea evita o mai mare tensionare a relaţiilor bilaterale, în pofida divergenţelor cu privire la conflictul din Ucraina. ”Rusia poate redeveni oricând un partener bun. Uşa pentru discuţii rămâne deschisă”, a declarat Merkel. Ea a reiterat că intenţionează să menţină o legătură strânsă cu preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru a păstra dialogul prin toate mijloacele. Relaţiile dintre UE şi Rusia s-au răcit în contextul crizei din Ucraina şi odată cu escaladarea sancţiunilor economice reciproce. UE a aprobat, luni, o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, însă a precizat că punerea lor în aplicare ar putea fi amânată câteva zile, pentru a da timp Moscovei să-şi continue eforturile de pace. Anterior, preşedintele german, Joachim Gauck, a apreciat că ”Rusia a pus capăt de facto parteneriatului său cu Europa”, invocând ”un nou conflict armat la frontierele Europei, în Ucraina”.

STATUT SPECIAL CÂT MAI RAPID Rusia şi-a exprimat speranţa ca negocierile cu privire la statutul special al regiunilor separatiste din estul Ucrainei, prevăzut prin protocolul de armistiţiu semnat la Minsk, să înceapă rapid, a declarat, ieri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Protocolul cu privire la armistiţiu, semnat în cursul unei reuniuni între reprezentanţi ai rebelilor, Kievului, Moscovei şi OSCE, stipulează un statut special pentru regiunile aflate sub controlul separatiştilor şi alegeri în regiunile Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei. Acest statut urmează să fie discutat la Minsk, într-o săptămână, a anunţat, duminică, premierul republicii separatiste autoproclamate de la Doneţk (NDR), Aleksandr Zaharcenko, care vrea să adauge documentului deja semnat recunoaşterea independenţei, un lucru căruia Kievul i se opune. În contextul în care Kievul şi separatiştii s-au acuzat reciproc, în ultimele zile, de încălcarea armistiţiului, Lavrov a exprimat îngrijorarea puternică a Rusiei faţă de o presupusă concentrare de armament greu, de către armata ucraineană, în apropiere de Debalţevo, în regiunea Doneţk. ”În pofida asigurărilor Kievului că nu există niciun plan vizând să destabilizeze armistiţiul, vom supraveghea situaţia în mod mai atent”, a subliniat Lavrov.

Proclamarea armistiţiului constituie un succes pentru separatişti şi Rusia, în măsura în care acesta este susceptibil să conducă la pierderea din partea Kievului a controlului asupra mai multor oraşe din estul Ucrainei, după înaintarea victorioasă în ultimele săptămâni a insurgenţilor, ajutaţi pe teren de militari ruşi, potrivit occidentalilor, acuzaţii dezminţite de Moscova.

PRETEXT PENTRU EXTINDEREA NATO Reprezentantul Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a apreciat luni că NATO pregătea de mai mult timp o expansiune spre Est şi mobilizarea forţelor sale la frontierele Rusiei, iar criza din Ucraina a fost un pretext potrivit pentru realizarea acestui plan, relatează agenţia RIA Novosti.