Bilanţul tragediei petrecute joia trecută, în Ungaria arată şi mai sumbru, după ce sîmbătă dimineaţă, Tudor Leon, din localitatea constănţeană Ghindăreşti, a murit pe patul de spital, ridicînd astfel la patru numărul constănţenilor care şi-au pierdut viaţa în teribilul accident rutier. Alţi patru bărbaţi din Ghindăreşti, care au suferit răni uşoare în urma cumplitei coliziuni, s-au întors sîmbătă acasă, spre imensa uşurare a rudelor care au aşteptat cu nelinişte venirea lor. Tudor Mihai, Paul Panaite, Dumitru Evlante şi Iulian Refe îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru norocul pe care l-au avut şi îşi amintesc cu groază secvenţe din accidentul care i-a marcat pentru toată viaţa. Dumitru Evlante, unul dintre supravieţuitori, îi acuză pe poliţiştii şi pe medicii care au ajuns la locul accidentului că nu au intervenit rapid pentru a-i ajuta pe răniţii care zăceau printre rămăşiţele autocarului: „Poliţiştii, cei din ambulanţă şi de la descarcerare au început să rîdă cînd au venit. Nu ne-au dat importanţă, fiindcă sîntem foarte prost văzuţi în străinătate. Un doctor a venit, s-a uitat la un văr de-al meu, a început să rîdă şi apoi şi-a continuat drumul. Rănitul ţipa de durere, dar medicul nu-l lua în seamă”. Paul Panaite nu poate uita imaginile teribile pe care le-a văzut imediat după impactul cu trailerul: “Eu nu dormeam în momentul în care s-a întîmplat totul. Singurul lucru pe care am putut să-l fac a fost să mă ascund în spatele scaunului. Am auzit oameni ţipînd după ajutor sau de durere, imediat după impact. I-am văzut pe cei morţi, am văzut oameni fără picioare, răniţi grav, a fost vai de capul lor, săracii. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Ambulanţa şi pompierii au venit abia după o jumătate de oră. I-au scos pe cei prinşi între scaune după 30 de minute sau chiar mai mult”. Un alt supravieţuitor, Tudor Mihai, spune că, în dimineaţa în care s-a produs accidentul, a presimţit că se va întîmpla ceva rău: „Cînd am trecut graniţa, i-am spus fratelui meu că mă înţeapă inima. Presimţeam că ceva o să se petreacă. Am adormit şi, la 30 de km de vamă, m-am trezit din cauza bubuiturii. Au căzut mai multe sticle peste mine şi i-am auzit pe oamenii din jurul meu ţipînd. Am văzut răniţi cu picioarele tăiate, mîinile rupte, ochii scoşi. Am coborît şi m-am urcat din nou. Am privit în jur şi l-am văzut pe fratele meu şi pe fraţii Arhip zăcînd pe podea cu scaunele peste ei”. Tudor Mihai spune că poliţiştii maghiari nu şi-au făcut datoria aşa cum trebuia: „M-am chinuit să ridic eu scaunele de peste ei. Am strigat la poliţişti şi la pompieri, dar ei stăteau lîngă tirul care a intrat în noi. Pînă să vină ei, unul dintre fraţii Arhip, care mai respira încă, şi-a dat duhul”. Familiile celor patru bărbaţi care au murit în accident au declarat că reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa îi vor ajuta cu bani pentru repatrierea trupurilor neînsufleţite ale celor pe care i-au pierdut.

Reamintim că opt români au murit şi 16 au fost răniţi într-un accident rutier petrecut în Ungaria, după ce un autocar care plecase din Constanţa s-a ciocnit cu un trailer. Tragedia s-a produs pe un pod de peste Mureş, între localităţile Mako şi Szeged, în apropierea frontierei cu România. Din primele cercetări a reieşit că şoferul trailerului, român şi el, a adormit la volan şi a intrat pe contrasens, lovind autocarul care a zburat de pe pod şi a aterizat pe calea ferată. 13 dintre cei 35 de pasageri ai autocarului supraetajat sînt din localitatea Ghindăreşti şi se îndreptau spre Cehia, unde urmau să lucreze în agricultură sau în construcţii. Patru dintre ei au murit, patru s-au întors sîmbătă acasă, unul se află în continuare în spitalul din Szeged şi alţi patru au ales să îşi continue drumul spre Cehia, pentru a-şi găsi locuri de muncă.