Patru traficanţi de persoane cer refacerea urmăririi penale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Patru traficanţi de persoane cer refacerea urmăririi penale

Eveniment 07 Octombrie 2008 / 00:00 1337 accesări

Pe rolul Tribunalului Constanţa s-a aflat, ieri, dosarul în care şase persoane sînt judecate sub acuzaţia de trafic de carne vie. Patru dintre ei, Robert Paul Ghiţă, Alexandrina Anghel, Geta Gheorghe şi Lavinia Pavel s-au aflat în boxa acuzaţilor, alţi doi membri ai reţelei, Ibram Enis şi Dănuţ Ghiţă, fiind trimişi în judecată în lipsă şi daţi în urmărire prin Interpol. Avocaţii celor patru au cerut, ieri, completului de judecată restituirea dosarului la procuror pe motiv că, în timpul urmăririi penale, nu le-ar fi fost respectat dreptul la apărare. Instanţa a rămas în pronunţare. Reamintim că, la sfîrşitul lunii aprilie a acestui an, şase membri ai unei grupări de trafic de persoane au primit mandate de arestare preventivă, la Tribunalul Bucureşti, aceştia fiind acuzaţi că racolau tinere din judeţele Constanţa şi Călăraşi, precum şi din Bucureşti, pe care le duceau în Spania, unde le obligau să se prostitueze. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus trimiterea în judecată a lui Robert Paul Ghiţă, Alexandrina Anghel, Lavinia Pavel, Geta Gheorghe, Ibram Enis şi Dănuţ Ghiţă, pentru trafic de persoane, proxenetism, trafic de minori şi aderare la un grup infracţional. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2004-2006, cei şase ar fi racolat tinere din judeţele Constanţa, Călăraşi, dar şi din Bucureşti. Membrii grupării le promiteau tinerelor un loc de muncă decent în străinătate sau le răpeau, după care le obligau să se prostitueze în diverse cluburi de noapte din Spania. Pînă cînd le procurau documentele de călătorie pentru a le duce în străinătate, tinerele erau ţinute în mai multe imobile din judeţul Constanţa, care aparţineau reţelei de traficanţi. Procurorii spun că fiecare membru al grupării avea sarcini bine stabilite, unii ocupîndu-se de racolarea tinerelor, alţii cu transportarea acestora în străinătate, iar alţii, de procurarea documentelor, supravegherea, ameninţarea şi lipsirea de libertate a fetelor. Banii cîştigaţi de tinere în urma practicării prostituţiei le reveneau proxeneţilor.



12