Păzea! Ocaua lui Cuza, scoasă de la „naftalină“

Cultură 05 Februarie 2016 / 15:30 2840 accesări

S-au dus vremurile când mai-marii țări, deghizați în oameni simpli, verificau bunul mers al statului pe care îl guvernau. Au rămas doar în legendă acele timpuri când însuși Cuza Vodă mergea prin târguri, în straie de târgoveț sau țăran, pentru a vedea, la fața locului, cum se respectă legea. Și atunci era vai și amar de slujbașul cel nevrednic, de cel ce era prins cu „ocaua mică”, de cel care „fura la cântar”...

Cei pasionați de istorie și cei care apreciază bunele practici ale acelor timpuri sunt așteptați până la sfârșitul lunii februarie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), pentru a vedea instrumente de măsură din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, cel care în anul 1859 a fost ales domn al Moldovei - 5 ianuarie - şi al Ţării Româneşti - 24 ianuarie.

Printre măsurile și legile date în timpul lui Cuza, cu scopul de a pune bazele unui stat modern, s-a aflat și o lege pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi. Între unitățile de măsură se aflau: ocaua, metrul etalon, stânjenul, pogonul. În decretul-lege nr. 1181 din 15 septembrie 1864 se specifica: „sistemul metric de greutăți și măsuri se adoptă și măsurile întrebuințate până acum se desființează în toată întinderea României”.

METRU ETALON ȘI GREUTĂȚI DE TREI... OCALE Expuse în vitrina de sticlă a MINAC sunt: un metru etalon, o greutate de 3 oka și alte șapte instrumente de măsură, pentru lichide. Okaua sau „ocaua lui Cuza”, cum a rămas în istorie, reprezintă unitatea de măsură pentru lichide și greutăți. A fost introdusă, prin lege, în 1866. Greutățile de alamă de la un kilogram în jos puteau avea și forma unor pahare conice, care se puteau introduce unul în celălalt și se păstrau într-o cutie, care, la rândul ei, era folosită pentru măsurătoare.

Metrul etalon, introdus în 1864 de Alexandru Ioan Cuza, este confecţionat din alamă, cu gradaţia aplicată pe o bandă de argint. Are gravată indicația „Metru etalon. Principatele Unite Române”, fiind păstrat în cutia sa originală, din lemn.

TRECÂND PRIN DOBROGEA ÎN DRUM SPRE SULTAN Referitor la legăturile „Domnului Unirii” cu Dobrogea, muzeograful MINAC dr. Lavinia Dumitrașcu specifică: „Alexandru Ioan Cuza a trecut de două ori prin Dobrogea, în drumul spre Constantinopol. Prima călătorie, în 1860. Atunci a străbătut drumul Galaţi - Sulina. Călătoria este descrisă de Dimitrie Bolintineanu, care făcea parte din suita care-l însoţea. Mai importantă pentru noi, dobrogenii, este trecerea pe pământ dobrogean, spre capitala Imperiului Otoman, din mai 1864. De data aceasta, Cuza vroia să obţină recunoaşterii noii Constituţii a ţării. Domnul a călătorit pe calea ferată Cernavodă - Constanţa, cu trenul expres condus de preşedintele companiei engleze D.B.S.R., Trevor Barkley, care, drept mulţumire, la sfârşitul călătoriei, a primit un ceas cu iniţialele domnului bătute în diamante. La Cernavodă, musulmanii l-au întâmpinat pe Domnul României cu urale şi cu un batal înfăşurat în Tricolor”.

Anul 1864, când a fost adoptată Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi, a fost anul reformelor. În luna iulie a aceluiași an a fost adoptată Legea electorală pentru lărgirea dreptului de vot, prin scăderea censului, iar pe 5 decembrie a fost dată Legea asupra Instrucţiunii Publice. Aceste legi, printre care Legea secularizării averilor mănăstireşti din 17 decembrie 1863 și Legea rurală din 16 august 1864, au fost completate de alte măsuri, precum: reforma fiscală, unificarea armatei, a vămilor, a poştei şi telegrafului, înfiinţarea Armatei Naţionale Române și înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.