În privinţa discreditării cu propriile sale mijloace, PD-L Constanţa este consecvent. Continuă să-şi dea, cu perseverenţă şi patos revoluţionar, cu stîngul în dreptul! Din acest motiv, merge puţin cam şui. Atitudinea de găină beată a celor care iau decizii demonstrează clar că pedeliştii nu şi-au revenit după deranjul produs în teritoriu de Elena Udrea, zisă “mopul”. De cînd cu listele pentru colegii, starea de haos s-a amplificat şi mai mult. Ce se spune astăzi nu mai este valabil mîine! Iluzioniştii partidului, cei care, în urmă cu patru ani, scoteau porumbei pe gura preşedintelui Băsescu, au ajuns cu mîna la fundul jobenului. Lipsa de imaginaţie şi de material didactic îşi spune cuvîntul. Ne-am convins de lucrul acesta şi după cuvîntarea de sîmbătă a tovarăşului Emil Bloc, care ne-a prezentat, folosind clişee vechi, un fragment din scrisoarea a III-a pedelistă. Nimic nou sub soarele lui Boc! Doar iritare şi frustrare, în ton cu liderii locali. Deunăzi, agasat de mofturile pe care le fac răzgîndacii din echipa sa, care, aţi văzut, cînd candidează, cînd nu candidează, Mircea Banias a sărit la jugulara celor din PNL, acuzîndu-i că sînt subalternii PSD! A mai făcut domnia sa o glumă la fel de proastă pe seama doctorului Mircea Pătruţ, despre care a spus că îl… operează! Evident, cu experienţa sa de operator portuar! Înţelegeţi ce vreau să spun. Dacă vroia să fie cu adevărat spiritual şi să respecte tradiţia pedelistă a miştoului de doi lei, tradiţie preluată de la Traian Băsescu, ar fi fost mai nimerit să spună cîteva vorbe de duh despre relaţia dintre PD-L şi PRM. Sigur, în această ipostază a parodiei politice, nu se ştie, deocamdată, cine este sluga! Bănuiesc că ne vom lămuri după recursul în procesul votului uninominal. Că tot veni vorba, dacă preşedintele Băsescu intenţiona să intre definitiv în istorie, mai bine organiza procesul uninominalului, că de ăla al comunismului s-a ales praful! Scriu şi ascult cuvîntarea lui Boc. Un deliciu matinal! Doamne, Caragiale, e cu noi! Îi doresc să trăiască încă 50 de ani. Mai exact, pînă în ziua cînd vom avea acces la dosarul pactului PD-L - PRM. Mă întorc, cum se spune, la oile pedeliste din teritoriu, care, ieri, ascultau spăşite noile directive ale partidului. Un lucru este cert. Starea de brambureală de dinaintea alegerilor se confundă cu starea naturală a celor care răspund de destinele PD-L Constanţa. De cîte ori li se cere să scoată la suprafaţă un candidat ca lumea, iluzionistul dă rateuri. Ba scoate o figură ponosită, ba cîte un activist prăfuit care repetă, precum papagalul, cîteva citate memorate din programul de dezvoltare proaspăt reciclat. Constat că, în PD-L, culmea, ca şi în PRM, filialele de la Constanţa, filmele vechi se bucură de un real succes. Cum ar fi, de pildă, tema tînărului îndrăgostit care, pentru a-şi cere iertare, se întoarce în genunchi la iubita sa. Tudorel Calapod şi Titi Chirilă sînt numai doi dintre cei care umblă cu pantalonii rupţi în genunchi, pentru simplul motiv că dumnealor nu sînt hotărîţi în dragoste. Chiar sîmbătă, din cîte am observat, Tudorel şi Titi rupeau petalele florilor pe tema “Candidez, nu candidez”. Sînt şi situaţii în care partidul reface diverse trasee. Evident, tot în genunchi. Situaţia este similară cu cea a fraţilor peremişti. După ce a fost bine flocăit de Vadim Tudor, care, vorba aia, l-a umilit el pe preşedintele Băsescu, Radu Comănici a fost reprimit cu braţele deschise în PRM Constanţa. Pupături, bezele de partid, bomboane fondante şi scuze gen “să ne ierţi, frăţioare, că am fost beţi”. În vîrtejul refacerii armoniei peremiste, ei, dacă s-ar întoarce şi Gelil!, mai marele Vadim a uitat să-i înapoieze domnului Comănici funcţia de lider al organizaţiei judeţene, că aşa s-ar fi cuvenit, dacă tot l-a iertat de păcate! În schimb, l-a desemnat candidat la un post de senator. Gelil, nu-ţi pierde vremea printre conservatorii lui Mincă, fă pasul înapoi în PRM, acum, e vremea ta! Ia ca exemplu tenacitatea lui Ion Cîrciumaru. În PD-L, căci îmi este tare drag să mă întorc într-un partid care cultivă divertismentul, Tudorel şi Titi simbolizează nehotărîrea de sine şi lipsa de soluţii. Reacţiile de acest gen sînt determinate de panica demolatoare care a pus stăpînire pe factorii de decizie din partid. Ca să-şi învingă adversarii din colegiile constănţene, PD-L nu are la îndemînă nici măcar varianta maneliştilor de conjunctură sau mopul Elenei Udrea. Ba, dimpotrivă, în cazul celor care candidează pentru un nou mandat, trierea va fi făcută de palmaresul lor parlamentar, care, fie vorba între noi, este mai mult decît modest. Oricum, pentru colegii de partid ai lui Tudorel şi Titi, se anunţă o toamnă săracă în boboci…