SOLICITĂRILE UE, IGNORATE DE PDL Povestea incompatibilităţii aleşilor locali devine din ce în ce mai presantă, mai ales că se apropie cu paşi repezi momentul în care instanţele de judecată vor spune dacă primarii vor rămâne sau nu cu decizia de incompatibilitate. La începutul săptămânii prezentam o serie de elemente care dovedeau faptul că, în prezent, avem acte normative în România care se contrazic. Dacă în Lgea 161/2003, în baza căreia aproximativ 600 de primari sunt pe cale să îşi piardă funcţia, se spune clar că viceprimarul nu este compatibil cu funcţia de consilier local, în Legea 215/2001 revizuită se precizează faptul că viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali, păstrându-şi şi calitatea de consilier. Legea 161/2003 a fost adoptată în urma negocierilor cu Uniunea Europeană în perioada de preaderare, România fiind obligată să înfiinţeze această Agenţie Naţională de Integritate. Imediat după aderarea României, la 1 ianuarie 2007, UE s-a văzut nevoită să solicite autorităţilor române armonizarea legislaţiei cu cea europeană, astfel încât să putem accesa cât mai mulţi bani comunitari, sesizând o parte din contradicţiile legislative existente la acea vreme. În iulie 2007 era dată Decizia Comisiei Europene nr. C (2007) 3647, prin care se aproba programul Operaţional Sectorial „Mediu” şi în care se preciza că furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea operatorilor regionali şi a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitare. În aceeaşi decizie a CE se mai precizează că, pentru o cât mai bună coordonare şi gestionare a viitoarelor proiecte, se recomandă ca din aceste noi structuri să facă parte primarii oraşelor şi comunelor membre şi preşedinţii de consilii judeţene. Totodată, CE solicita autorităţilor din România reglementări suplimentare din punct de vedere legislativ, astfel încă să fie respectate prevederile deciziei. Un an mai târziu, Guvernul Tăriceanu aproba Hotărârea 855, care respecta întocmai indicaţiile oficialilor UE, însă fără a fi modificate celelalte acte normative care veneau în contradicţie cu noile reglementări. Oficialii europeni au revenit cu noi solicitări privind modificările legislative necesare, fără ca Parlamentul României să facă vreun demers în acest sens.

CRITICI Începând cu noiembrie 2008, PDL obţinea majoritatea în Parlamentul României, având la dispoziţie toate pârghiile pentru a modifica legislaţia naţională în aşa fel încât să nu contravină prevederilor UE. Din păcate, pedeliştii, care urlau ca din gură de şarpe că România trebuie să se alinieze standardelor UE, nu s-au interesat de contradicţiile legislative în ceea ce priveşte incompatibiliatea aleşilor locali. Rezultatul? Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, a fost suspendat din funcţie pentru că a dorit să reprezinte interesele cetăţenilor în compania regională RAJA SA. În 2011, când scaunele portocalii au început să se clatine din ce în ce mai serios, şi-a intrat în atribuţii Agenţia Naţională de Integritate, care a luat la puricat aleşii locali şi nu numai. Din acel moment, au început să curgă rapoartele de incompatibilitate unul după altul, şi asta pentru că în România aveam în continuare legi care se contraziceau. Începând cu 2012, când s-a schimbat majoritatea în Parlament, a fost demarată o procedură de modificare a Legii de funcţionare a ANI, astfel încât, după şase ani, România să poată avea în sfârşit o legislaţie în conformitate cu normele europene. Demersurile parlamentarilor USL de a modifica legislaţia în domeniu, în loc să fie salutate şi apreciate de PDL, care a omis acest lucru, sunt criticate. În urmă cu câteva zile, unul dintre parlamentarii PDL anunţa că proiectul de modificare a Legii ANI va fi contestat la Curtea Constituţională, dorind probabil ca, în câteva luni, România să aibă parte de alegeri anticipate în aproximativ 600 de localităţi. Poate că nu ar fi fost rău ca guralivii pedelişti să dea curs solicitărilor Uniunii Europene şi să modifice legislaţia, iar astăzi nu am mai fi vorbit de aproximativ 600 de aleşi locali din întreaga Românie care se ocupă de procese cu ANI în loc de proiectele atât de necesare pentru dezvoltarea comunităţilor în care au fost aleşi.

Mariana Gâju, revoltată pe politicieni

Modificarea legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Integritate nu i-ar ajuta pe primarii declaraţi deja incompatibili, ci doar pe cei care ar putea avea această soartă pe viitor. În ciuda numeroaselor solicitări, parlamentarii nu au participat nici măcar la întâlnirea programată cu edilii care sunt în situaţia de a-şi pierde funcţiile. „Sunt nişte oameni care stau şi ţin de scaunele acelea, fără să coboare cu picioarele în teritoriu, fără să vadă care este implicarea alesului local în realitate. Nimeni nu şi-a dorit să se ajungă în această situaţie. Subliniez încă o dată aspectul că atunci când este voinţă politică, bineînţeles legală, este posibil. Prima intervenţie a filialei judeţene Constanţa a Asociaţiei Comunelor din România a fost făcută în urmă cu trei luni de zile. Tocmai de la solicitarea filialei Constanţa, vicepremierul Dragnea a promovat un proiect legislativ către Ministerul Justiţiei, iar un secretar de Stat semnează negativ după ce se consultă cu ANI”, a declarat primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju.