Consiliul Local Municipal Constanţa şi-a dat ieri acordul pentru majorarea de la 20 la 33% a pachetului de acţiuni deţinut de autoritatea locală în Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (APM) Constanţa. Momentul a fost catalogat de preşedintele de şedinţă, Valentin Ciorbea, ca fiind unul istoric, o încercare a autorităţii locale de a întoarce o parte din munca celor 30.000 de constănţeni care lucrează în port către oamenii din municipiu. Dezbaterea din şedinţa de ieri‚ care viza practic creşterea bugetului oraşului şi care este, evident, în interesul nostru, al tuturor, nu a fost una atât de liniştită pe cât ne-am fi aşteptat. Au existat două grupuri politice de aleşi locali (PNL şi PDL) care s-au opus extrem de vocal (dar şi prin vot) preluării cu titlu gratuit a unui pachet suplimentar de 13% din acţiunile APM de către Primăria Constanţa. Motivele, destul de subţiri, au fost demontate de iniţiatorul proiectului, dar asta nu i-a determinat nici pe liberali şi nici pe pedelişti să voteze pentru transferul acţiunilor. Vom relata pe larg modul în care pedeliştii au continuat să se opună majorării pachetului de acţiuni deţinut de Primărie şi modul în care liberalii au schimbat macazul şi nu mai sunt de acord cu transferul de acţiuni, pe care în 2012, în campania electorală a USL, îl susţineau.

NOUA STRUCTURĂ A ACŢIONARIATULUI

Nu este niciun secret că în Portul Constanţa se învârt afaceri uriaşe şi că dintotdeauna această zonă a suscitat interese masive, atât economice, cât şi politice, unele dintre aceste interese fiind oculte. În atare condiţii, orice modificare a structurii acţionariatului, mai ales una cum este cea de acum, care lasă statul român (Ministerul Transporturilor) fără pachetul majoritar ce îi conferea un rol decisiv şi autosuficient în administrarea portului, stârneşte dispute care capătă adesea accente acute. Practic, după ce se va opera actuala schimbare, statul va rămâne cu un pachet de 33% (din 60%), Consiliul Local Constanţa va ajunge să deţină un pachet de 33% (din 20%), fondul Proprietatea va avea în continuare 20%, iar la bursă vor fi listate 14% din acţiuni. Pe fond, după reorganizare, autorităţile române (Primăria şi ministerul) vor deţine 66% din acţiunile APM, iar privaţii vor controla 34% din acţiuni.

ACUZE În cadrul şedinţei, singurii contestatari ai preluării de acţiuni de către Consiliul Local au fost liberalii şi pedeliştii. Pe de-o parte, pedeliştii, cei care, în frunte cu Băsescu, s-au opus şi preluării primului pachet de 20% din acţiunile APM, au venit cu aceeaşi placă pusă şi în anii anteriori de actualul chiriaş de la Cotroceni: portul este un obiectiv strategic naţional, care nu e de nasul autorităţii locale constănţene, listarea la bursă induce riscul apariţiei în acţionariatul APM a unor firme-paravan pentru organizaţii teroriste, o eventuală creştere a taxelor în port comportă riscul retragerii marilor investitori. Un consilier PDL s-a avântat până într-acolo încât a lăsat să se înţeleagă că nu i se pare normal că municipalitatea Constanţa şi-a luat ca model autoritatea locală din Rotterdam, care este acţionar majoritar în administraţia portului oraşului (cel mai mare şi eficient port din lume). La rândul lor, liberalii şi-au exprimat îngrijorarea privind plecarea oamenilor de afaceri, care ar fi scoşi din limitele profitabilităţii prin majorarea unor taxe, şi pentru cele 30.000 de persoane care lucrează în port, avansând ipoteza că o firmă al cărei profit va scădea va concedia personal pentru a-şi menţine profitul la cotele iniţiale. Răspunsurile la problemele ridicate de PNL şi PDL au venit fie de la primarul Mazăre, fie de la consilieri locali. Pe scurt, primarul i-a acuzat pe liberali şi pedelişti că sunt dezinformaţi şi că se opun fără argumente solide intereselor Constanţei: „Mi-e limpede şi poziţia liberalilor, şi a PDL, care sunt năimiţi şi susţin milionarii securişti din port, cu legături care merg până la Băsescu, care au finanţat cele două partide. Îi susţin cu fel de fel de planuri şi tertipuri, astfel încât să ţină în continuare portul blocat şi să aibă ei monopol. (...) Mulţi spuneau că statul este un prost administrator. Acum mi se transmite că statul este bun administrator”.

RADU MAZĂRE: „PRIN LISTAREA LA BURSĂ, ADMINISTRAREA PORTULUI DEVINE TRANSPARENTĂ. ASTA E MAREA PROBLEMĂ CARE ÎI SPERIE PE MILIONARII DIN PORT”

CONTRAARGUMENTE Rând pe rând, argumentaţiile PDL şi PNL au fost desfiinţate de primar. Portul Rotterdam nu este singurul din Europa care nu este condus de la nivel central. „Iniţial, Primăria avea 100% din acţiunile portului, dar a majorat capitalul social pentru a extinde cu 20 ha portul şi a cedat 30% din acţiuni către stat. În general, toate autorităţile locale încearcă să intre în administrarea porturilor. Aceasta este tendinţa în ce priveşte arhitectura acţionariatului”, a spus Mazăre. Portul Pireu, de exemplu, este cumpărat 100% de firme chineze. În discuţii, pedeliştii au fost invitaţi să lase preocuparea privind accesul în port al firmelor organizaţiilor teroriste în sarcina SRI şi li s-a adus aminte că, în 1997, Traian Băsescu, exponent al Partidului Democrat de la acea vreme, a privatizat cea mai importantă firmă care se ocupă de minerale în port, cedând nu administrarea portului, ci proprietatea asupra unui crâmpei de port firmei Balli, cu acţionari iranieni, fără atâtea îngrijorări pe tema terorismului. Reprezentanţi ai firmei respective au fost în România foştii generali Athanasie Stănculescu şi Dan Drăgoi. Fiul lui Drăgoi, Bogdan, este acum consilier al lui Băsescu şi este fost ministru în guvernele Boc. În ce priveşte afirmaţiile liberale pe tema profitabilităţii firmelor, Mazăre a precizat că unele firme din port, cele care se opun cel mai aprig schimbării, au închiriat de la stat, pe 50 de ani, terenuri cu sume/mp infime şi fac concurenţă neloială altor firme, care nu pot închiria decât pe maximum zece ani, cu posibilitatea de a prelungi termenul cu alţi zece ani, cu sume/mp de zeci de ori mai mari decât mahării. Practic, Primăria nu doreşte majorarea taxelor, ci actualizarea lor pentru toată lumea. „Dau un exemplu concret: Comvex are un profit anual de şase milioane de euro. Dacă ar plăti taxele ca toţi ceilalţi operatori, ar plăti anual APM 500.000 euro, fapt care i-ar duce la un profit de 5,5 milioane euro. Deci nu intră nimeni în faliment, doar se plătesc taxele şi impozitele”, a spus Mazăre.

CE VREA SĂ FACĂ PRIMĂRIA Primarul Constanţei a explicat că, în momentul în care a început demersurile pentru a majora pachetul acţiunilor, a intrat în luptă cu antreprenorii din port care au obţinut, în timp, un tratament preferenţial din partea autorităţilor centrale. „Este un război mare şi dur, pentru că eu urmăresc ca din aceste acţiuni pe care le deţine municipalitatea, din profitul pe care îl va avea în urma deţinerii acestor acţiuni să măresc subvenţia la energie termică şi să ajut păturile defavorizate ale oraşului, şi nu numai, să treacă iarna (subvenţiile se vor acorda pentru 70-80.000 de familii - cu 30.000 mai multe decât în prezent), iar o parte dintre operatorii din port care plătesc nişte tarife foarte mici şi le-au plătit timp de 20 de ani către statul român, maximizându-şi profitul la milioane şi milioane de euro, sigur că au încercat prin toate metodele să se opună transferului. (...) Eu, Radu Mazăre, vă spun public: Nu am avut, nu am şi nu vreau să am afaceri în port. Nu vrem decât să dezvoltăm portul după modelul staţiunii Mamaia, care este un exemplu de succes al colaborării dintre autorităţi şi operatori. În Mamaia, când am preluat-o, lucrau 15.000 de oameni, iar acum lucrează 30.000 de oameni. Aşa vreau să fie şi în port: unde lucrează 30.000 de oameni să ajungă să lucreze 50.000 de oameni. Mai vreau ca APM să crească profitul, în câţiva ani, de la opt milioane de euro, cât este în prezent, la 40 milioane de euro. Ca autoritate, vrem să promovăm concurenţa, investiţiile, să crească locurile de muncă, volumul de marfă şi, implicit, şi profitul constănţenilor“, a mai spus Radu Mazăre.

DE CE ŞEDINŢĂ DE URGENŢĂ?

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a explicat, în debutul şedinţei de ieri, că în urma discuţiilor de marţi, purtate între el şi ministrul Transporturilor, Dan Şova, şi între secretarul de Stat Iulian Matache şi viceprimarul Decebal Făgădău, a reieşit necesitatea de a emite de urgenţă acordul şi acceptul Consiliului Local de a primi cu titlu gratuit încă 13% din acţiunile APM. „Guvernul urmează să elaboreze fie o Hotărâre de Guvern, fie un proiect de lege pe această temă, pe care să-l înainteze Parlamentului”, a declarat primarul.

PORTUL ESTE UN CLUB ÎNCHIS

Primarul a mai spus că, din semnalele pe care le are, în momentul de faţă investiţiile în Portul Constanţa sunt blocate. Semnalele au venit atât de la ambasadorul Olandei la Bucureşti, cât şi de la administratorul Chimpex, care nu este lăsat să investească 40 de milioane de euro în port. Ca un exemplu privind chestiunile suspecte derulate în port, Mazăre a amintit de Gabriel Comănescu, cunoscut ca apropiat al lui Traian Băsescu. „Comănescu a lansat o platformă de foraj, acum o lună, care a fost finanţată cu 45 de milioane de euro de către o bancă de stat românească şi care a prezentat garanţii guvernamentale acordate de statul român pentru aceste 45 milioane de euro. Dacă orice municipalitate vrea să ia o garanţie guvernamentală să facă un spital, o şcoală, orice... nu se poate. Ministerul de Finanţe nu ne lasă să ne împrumutăm fără garanţii guvernamentale datorită acordului cu FMI, iar firma privată a lui Comănescu, cu garanţia statului român, a luat credit de 45 milioane de euro”.

CINE PROTESTEAZĂ?

După ce a aflat că o parte dintre parlamentarii constănţeni (PNL şi PDL) împreună cu o parte din societatea civilă şi sindicate au semnat o petiţie prin care se împotrivesc atât trecerii pachetului de acţiuni la CL, cât şi listării la Bursă, primarul Mazăre a declarat că acestea sunt semne ale disperării: „Domnii operatori privaţi pun taxele de operare. Domnul care plăteşte pe teren 0,02 cenţi şi terenul - atenţie! - pe un contract avut pe 50 de ani şi vine evaluatorul şi zice: „nu, totuşi, tarifele ar trebui actualizate, că plătiţi preţul ăsta de 20 şi ceva de ani“. Nu se poate. S-a scumpit curentul, s-a scumpit... Spunea, la un moment dat, o consilieră de la PNL: „păi ce aveţi cu profiturile lor?“. Păi nu am nimic, dar dacă nimeni n-ar mai plăti nimic, un hotel din Mamaia sigur nu ar mai avea profitul atâta. Sigur, l-ar avea de cinci ori mai mare. Trebuie să plăteşti taxe pe teren, dacă tu foloseşti terenul. Statul plăteşte taxele, actualizate la valorile din 2014, nu la valorile din 1997, când ai privatizat tu. De ce ăla nou care vine plăteşte de cinci ori, de zece ori mai mult şi tu plăteşti ca acum 20 de ani? De ce faceţi tot ca să blocaţi intrarea unor noi investiţii şi unor noi operatori care să vă facă concurenţă şi care să reducă toate tarifele în port şi care să genereze locuri de muncă? Să vă rămână profitul vouă? De ce năimiţi şi înnebuniţi şi sindicatele de cap? Cei câţiva lideraşi... Nu merită constănţenii să aibă 13%? Eu mai sunt primar doi ani... Pot să mai fiu încă patru ani. Nu iau cu mine în groapă nimic. Nu iau acţiuni, nu iau nimic. Rămân ale noastre, ale constănţenilor“.

CUM S-A VOTAT ÎN CONSILIU

Au votat „pentru“: Denis Ali, Valentin Ciorbea, Vasile Chirondojan, Marioara Cojoc, Mircea Dobre, Decebal Făgădău, Daniel Georgescu, Timur Ibraim, Carmen Onciu, George Papari, Valentin Pârvulescu, Răducu Popescu, Costin Răsăuţeanu, Gabriel Stan, George Vişan - de la PSD, Valeriu Ene, Vasile Roşu - de la UNPR, Gabriel Candidatu, Perodin Dede, Valentin Şurghie - de la PP-DD, Tudorel Chesoi - PNŢCD.

Au votat „împotrivă“: Ana Marcu, Radu Bogdan Matei - de la PNL, Stelian Gima, Iustin Fabian Roman şi Sorina Tuşa - de la PDL

Consilierul PNL Ion-Virgil Lixandru a lipsit din şedinţă.