Parlamentul European (PE) a respins, ieri, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, iniţiată de parlamentari eurosceptici, pentru a exprima faptul că nu mai au încredere în preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în urma scandalului LuxLeaks. Moţiunea de cenzură a fost dezbătută în PE, luni, în prezenţa preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker şi a întregului colegiu al comisarilor. ”Încetaţi să mă mai insultați!”, a exclamat luni Jean-Claude Juncker, adresându-se aleşilor eurosceptici care au depus moțiunea de cenzură împotriva sa. ”Noua Comisie va lupta împotriva evaziunii şi fraudei fiscale”, a dat asigurări el, pledând pentru armonizare fiscală, dar nu contra concurenței fiscale, cu excepția cazului în care este nesănătoasă. Moţiunea a fost depusă de 76 de deputaţi membri ai grupului eurosceptic EFDD şi non înscrişi, după dezbaterea LuxLeaks, care a avut loc la 12 noiembrie, în sesiunea plenară, cu preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Textul moţiunii a obţinut numărul necesar de semnături, o zecime din numărul de eurodeputaţi și a fost înmânat preşedintelui Parlamentului, Martin Schulz, la 18 noiembrie. Pentru a demite Comisia, moţiunea de cenzură ar fi trebuit să obţină o dublă majoritate: două treimi din voturile exprimate şi majoritatea membrilor PE (cel puţin 376).
Jean-Claude Juncker a respins anterior acuzaţiile privind un conflict de interese în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului, reiterând determinarea de a combate fraudele fiscale. Preşedintele CE a precizat că va propune o lege care să prevadă un schimb automat de informaţii pentru acorduri fiscale cu companiile. Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul, denumit LuxLeaks, fragilizând poziţia noului preşedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicaţiei ”Les Echos”, CE a iniţiat, de câteva luni, investigaţii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate în Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizând multinaţionale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole şi grupul Rothschild. În perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicaţii internaţionale, acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, printre care se numără şi Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG şi Axa, scopul fiind reducerea impozitelor.