Alegerile europene ar putea aduce, pentru prima dată, o personalitate din Europa de Est la conducerea Parlamentului de la Strasbourg, unul dintre numeroasele posturi-cheie ale UE care vor fi redistribuite şi care fac deja obiectul unor negocieri delicate. Fostul premier polonez, Jerzy Buzek, în vîrstă de 68 de ani, candidat al partidului Platforma Civică (de centru-dreapta), al actualului şef al Guvernului, Donald Tusk, este considerat favorit pentru a-i succeda creştin-democratului german Hans-Gert Poettering. Acesta ar fi, în mod clar, un semn de deschidere către statele din Est intrate în UE în 2004. Niciunul dintre acestea nu are, în prezent, un post la conducerea vreunei instituţii europene de renume”, precizează Andreas Maurer, specialist în dosarele europene din cadrul Institutului german de Politică Internaţională. Jerzy Buzek este unul dintre cei doi candidaţi declaraţi ai Partidului Popular European (PPE), care are toate şansele de a rămîne formaţiunea dominantă în cadrul PE, în urma alegerilor din iunie. Rivalul său, italianul Mario Mauro, este un protejat al lui Silvio Berlusconi, care speră că partidul său va beneficia de un sprijin important, în pofida disputei politice care îl vizează ca urmare a acuzaţiilor de corupţie la adresa sa. Aceasta îi va permite să îşi consolideze capacitatea de a influenţa PPE, cu atît mai mult cu cît britanicii şi cehii au decis să închidă uşa acestei formaţiuni considerată prea eurofilă pentru gustul lor.
Votul final de la mijlocul lui iulie va intra într-un cadru mai general privind repartiţia în lunile următoare a mai multor posturi europene, fiind necesară păstrarea unor echilibre delicate: între Europa de Est şi de Vest, între nord şi sud, dreapta şi stînga sau chiar femei şi bărbaţi. Este vorba de preşedinţia Comisiei Europene, pentru care portughezul Jose Manuel Barroso candidează la un nou mandat, dar şi de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi, în cazul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, de preşedinţia stabilă a UE. Ca şi la ultimele alegeri, conservatorii şi socialiştii vor să îşi distribuie cei cinci ani de legislatură a Parlamentului (fiecare cîte jumătate, social-democratul german Martin Schultz fiind o posibilitate). Un aranjament considerat de mulţi împotriva naturii, dar care asigură postul de preşedinte celor două formaţiuni importante, niciuna neputînd dispune de aceasta singură, avînd în vedere desfăşurarea scrutinului prin reprezentativitate, cu o majoritate absolută. Această practică a blocat în 2004, anul unei extineri masive a UE către Est, ascensiunea unui alt polonez, liberalul Bronislaw Geremek.