Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârşitoare de voturi, ieri, la Strasbourg, o rezoluţie prin care cere statelor UE, în principal Lituaniei, Poloniei şi României, să continue investigaţiile legate de existenţa presupuselor închisori ale CIA pe propriile teritorii, la începutul anilor 2000, decizie salutată de organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty International. Rezoluţia, intitulată ”Presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri” şi elaborată de eurodeputata Hélene Flautre (grupul Verzilor), a fost adoptată de PE, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, cu 568 de voturi pentru, 34 împotrivă şi 77 de abţineri. Documentul, adoptat la 11 iulie de către Comisia de Libertăţi Civile a PE (LIBE), relevă că statele UE trebuie să investigheze dacă au existat închisori sau centre secrete de detenţie pe teritoriul lor, unde au fost închise persoane în cadrul programului secret de extrădări al CIA. În mod special, România, Lituania şi Polonia sunt încurajate să deschidă sau să reia investigaţii independente. În rezoluţie eurodeputaţii îşi exprimă îngrijorarea faţă de obstacolele întâlnite de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale asupra implicării unor state membre în programul CIA.

Documentul cere autorităţilor judiciare din România să deschidă o investigaţie independentă privind presupusele centre secrete de detenţie ale CIA de pe teritoriul său, ”în special în lumina noilor dovezi privind legăturile de zboruri între România şi Lituania”. Eurodeputaţii mai cer autorităţilor lituaniene să-şi onoreze angajamentul de a redeschide investigaţia penală asupra implicării ţării în programul CIA, în contextul în care datele arată legături de zboruri între cele două ţări. Polonia este încurajată să persevereze în ancheta penală în desfăşurare privind detenţiile secrete dar eurodeputaţii regretă lipsa comunicării oficiale privind scopul, desfăşurarea şi situaţia anchetei. În fine, rezoluţia mai solicită Finlandei, Danemarcei, Portugaliei, Italiei, Marii Britanii, Germaniei, Spaniei, Irlandei, Greciei, Ciprului, României şi Poloniei să dezvăluie toate informaţiile privind avioanele suspecte asociate cu CIA şi teritoriul lor.

SATISFACŢIE PENTRU AI Organizaţia Amnesty International (AI) a salutat votul de ieri din plenul PE. ”Este un rezultat excelent. Raportul a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare de eurodeputaţi din toate grupurile politice şi, prin urmare, transmite un mesaj foarte puternic”, a declarat Nicolas Beger, directorul Oficiului AI pentru instituţiile europene. ”Facem din 2007, de la ultimul raport, campanie pentru a acorda urgentă atenţie acestei chestiuni, însă mai rămân de făcut multe lucruri. Acum avem nevoie de acţiuni concrete din partea diverselor guverne şi de a se pune capăt fugii lor de responsabilitate”, a mai afirmat Beger.

Documentul adoptat ieri de eurodeputaţi continuă o serie de alte rapoarte detaliate, unul elaborat de o comisie a PE şi unul realizat de CoE, care au enumerat dovezi privind complicitatea europeană în aceste operaţiuni secrete ale CIA. Rezoluţii ale PE din 2007 şi 2009 le-au cerut statelor UE să deschidă investigaţii, însă apelurile au fost în general ignorate.

ROMÂNIA CERE INDICII Referitor la cererea Comitetului pentru Libertăţi Civile, liderul senatorilor jurişti din România, Toni Greblă, a declarat, ieri, că nu este cazul reluării de către o comisie parlamentară a cercetării presupuselor închisori CIA pe teritoriul României, în urma unei rezoluţii adoptate în acest sens de Parlamentul European. „Problema este că o comisie parlamentară care să ancheteze nişte fapte comise în urmă cu zeci de ani ar fi, după părerea mea, o comisie ineficientă. Trebuie să vedem dacă Parlamentul ne oferă argumente în plus, ne solicită şi ne ridică alte căi pe care să desfăşurăm noi sau alte autorităţi ale statului o verificare. Altfel, să verificăm ceea ce am mai verificat o dată şi să comunicăm acelaşi raport nu cred că este cazul. Aşteptăm însă să vedem, poate ne furnizează alte indicii, căi de urmat pe care să investigăm un anume fapt. Altfel, a relua ancheta este un lucru absolut inutil”, a declarat Greblă.